La 29 iunie, 900.000 de actiuni Asirom au fost furate prin intermediul unui SVM din Timisoara. In 28 iulie, la sedinta AGA de la Asirom, SIF Oltenia constata ca i-au disparut actiunile din cont si reclama furtul la CNVM si la Politie. Trei zile mai tarziu, Politia il aresteaza pe Dan Octavian Goga, proprietarul SVM-ului prin care s-a desfasurat operatiunea. Acesta il toarna pe studentul Miron Panaitescu, presupus a fi creierul afacerii.
Imediat s-a acreditat ideea ca Miron Panaitescu, un student genial, cu 200 de milioane de lei in buzunar, a cumparat o SVM la Timisoara si, prin aceasta, a intrat in baza de date a Registrului Roman al Actionarilor (RRA), de unde a furat actiuni Asirom aflate in proprietatea a trei societati de investitii financiare (SIF). Insa lucrurile nu stau nici pe departe asa. Anchetatorii cazului considera ca in afacere sunt implicate mai multe persoane. In prima linie sunt cei care au iesit la suprafata actionand direct in tranzactiile cu actiunile furate. Si aici intra Dan Octavian Goga, persoana pe numele careia s-a cumparat SVM prin care s-a facut operatiunea, si Miron Panaitescu. Ideea ca in Romania un student dispune de 200 de milioane de lei pentru a achizitiona o SVM si de alte sute de milioane necesare mituirii functionarilor de la RRA, pentru a achizitiona discheta cu codurile actionarilor, este la fel de naiva ca si ideea ca intre Romania si Statele Unite exista concurenta economica. Surse din Politie sustin ca, de fapt, toata operatiunea a fost conceputa si dirijata de persoane influente. Acestea ar fi oferit garantii si protectie celor care au operat direct. Astfel poate fi explicat ca „hotii” prinsi nu s-au grabit sa vanda actiunile Asirom si sa fuga cu banii. Pe parcursul unei luni, intre 29 iunie (data furtului) si 28 iulie, pe piata nu s-au tranzactionat decat aproximativ 550.000 de actiuni Asirom. Orice cunoscator al pietei de capital stie ca actiunile Asirom pot fi vandute usor la un pret de 10.000 lei pe actiune. Or, cei implicati in acest furt au tinut inexplicabil la un pret de peste 11.000 de lei pe actiune, desi practic este imposibil ca un broker sa nu stie ca la sfarsitul lunii iulie are loc AGA la toate societatile cotate. In acest caz, „genialul” Miron Panaitescu nu si-ar fi permis sa astepte, cu actiunile in cont, AGA de la Asirom, decat daca a avut garantia unei protectii la nivel inalt.
Una peste alta, genial sau protejat, Panaitescu a intrat pentru a doua oara, ilegal, in sistemul de tranzactionare, ca-n branza. Desi in luna ianuarie acesta a mai fraudat piata de capital, nici Politia si nici CNVM nu au luat masuri de protectie impotriva acestui gen de furturi operate de Panaitescu sau de altii. In lumea interlopa a pietei de capital, este cunoscut faptul ca datele de registru pentru o societate pot fi achizitionate de la anumiti functionari ai RRA pentru 10% din valoarea totala a actiunilor vizate. Pentru cine detine codul fiscal al posesorului de actiuni (codul numeric personal in cazul persoanelor fizice) si pozitiile de registru ale acestora, este usor sa vanda acele actiuni.
Masura adoptata luni de CNVM, care prevede introducerea unui cod suplimentar de protectie la registru, este un fel de frectie la un picior de lemn, atat timp cat functionarii vor vinde in continuare informatiile. Brokerii sustin ca un sistem de protectie mult mai performant presupune dispersia codurilor de securitate in mai multe institutii. In felul acesta, pentru a afla toate datele despre un pachet de actiuni, trebuie sa mituiesti mai multi functionari, iar probabilitatea de frauda scade invers proportional cu numarul persoanelor implicate.
Pe de alta parte, SVM-urile care au intermediat afacerea (Midinvest, Standard Securities si Unicapital) trebuia sa isi ridice semne de intrebare asupra provenientei unui volum atat de mare de actiuni Asirom. „Atat intermediarii, cat si SVM prin care s-a comis frauda vor raspunde solidar in procesul de despagubire a actionarilor furati”, ne-a declarat Stefan Boboc, presedintele CNVM.
O alta greseala, voita sau nu, a fost mediatizarea cazului inainte ca dosarul sa fie finalizat. Dupa ce doar varful aisbergului a fost descoperit, anchetatorii au dezvaluit modul de operare, reusind in acest fel sa-i puna in garda pe capii afacerii. Ca si in cazul Tigareta II, Panaitescu devine genialul Trutulescu, aruncandu-i-se in spinare toata vinovatia si lasand in umbra pe cei care au conceput toata afacerea.