Zeci de români vor fi nevoiți să își schimbe buletinul! Două străzi din București și-ar putea schimba numele în curând. Ce plănuiesc să facă oficialii români?
Zeci de români vor trebui să își schimbe buletinul! Două străzi din București și-ar putea schimba numele
Zeci de români vor fi nevoiți să își schimbe buletinul! Două străzi din București și-ar putea schimba numele. Este vorba despre Bulevardului Primăverii și Strada Herăstrău. Cele două artere din nordul Capitalei ar urma să poarte numele a două persoane care au luptat împotriva regimului comunist. Mai exact, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca.
În 2022, propunerea respectivă a fost respinsă, dar, acum, a fost repusă pe ordinea de zi a consiliului general al Capitalei. Dacă proiectul de lege va fi aprobat, oamenii care locuiesc pe Bulevardul Primăverii și Strada Herăstrău vor trebuie să îşi schimbe buletinul.
„Cei doi reprezentanţi de seamă, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, au întretinut practic flacăra democraţiei în România timp de câteva decenii pe perioada comunistă”, a reamintit Nicorel Nicorescu, consilier general USR, relatează Observator – Antena 1.
„Schimbarea denumirii este o eroare atâta timp cât nu au niciun fel de legătură cu zona perioadei comuniste. O să cer scoaterea de pe ordinea de zi a acestui proiect”, a adăugat Florin Melciu, consilier general PNL, potrivit sursei citate anterior.
Despre Monica Lovinescu și Virgil Ierunca
Monica Lovinescu a venit dintr-o familie de intelectuali. A fost fiica criticului literar Eugen Lovinescu, verişoara prozatorului Anton Holban, a scriitorului Vasile Lovinescu şi a dramaturgului Horia Lovinescu. A fost soția poetului Virgil Ierunca.
În 1947, după instaurarea regimului comunist în România, a plecat în Franţa, fiind bursieră a statului francez. În anul 1948, a cerut azil politic. În Franța, a scris despre literatura română şi despre ideologia comunistă care aservise România. A devenit celebră datorită activității sale ca opozantă a regimului comunist din România.
Virgil Ierunca, pe numele său real „Virgil Untaru, a fost jurnalist, critic literar, scriitor și poet român. A fost „o figură luminoasă” a exilului românesc şi a luptei împotriva totalitarismului din România. Un „sfânt laic”, un „părtător de cuvânt al celor care nu aveau voie să vorbească”.
Cum se numeau înainte Bulevardul Primăverii şi Strada Herăstrău?
În 1937, Bulevardul Primăverii se numea „strada m”. Ulterior, a fost numit „Strada Aurel Cosma”, apoi „Bulevardul Andrei Jdanov”. În anii 60, a primit numele de „Bulevardul Primăverii”.
Inițial, Strada Herăstrău s-a numit „strada r”. La un moment dat, numele i-a fost schimbat în „Strada Grădina Bordei”, apoi a devenit „Strada Herăstrău”. „Herăstrău” vine de la un fierăstrău mecanic, poziționat pe marginea lacului în secolul al XVII-lea.
„Bulevardul Aviatorilor s-a chemat Bulevardul Jianu, dupa numele lui Ion Jianu care are proprietăţi în zonă, nimic altceva. La fel cum avem cartierul Băneasa, de la Băneasa, nevasta banului care moştenise de la bărbasu niste proprietăti în zonă.
Avem denumiri precum Bulevardul Metalurgiei, Siderurgiei sau alte ocupații de tip uzina, fabrică. Avem denumiri aberante de produse ale uzinei și fabricii: Strada Vagonului, Strada Vagonetului”, a explicat istoricul Bogdan Bucur, potrivit sursei citate anterior.