Primul summit G7 al lui Joe Biden s-a încheiat duminică, 13 iunie, cu promisiunile de a acționa împreună cu aliaţii împotriva pandemiei și încălzirii globale, sfidând astfel Rusia și China. De data aceasta, au lipsit scandalurile sau ușile trântite din era Trump, notează Le Nouvel Observateur.
Întâlnirea de trei zile din Cornwall, sud-vestul Angliei, prima cu prezenţă fizică în aproape doi ani, a marcat revenirea contactelor directe între liderii din Marea Britanie, SUA, Franța, Germania, Italia, Japonia și Canada.
Joe Biden a venit să recucerească aliații supăraţi de Donald Trump
De asemenea, a marcat intrarea președintelui democrat american, Joe Biden, în clubul liderilor marilor puteri. Acesta este hotărât să relanseze multilateralismul, în timpul primei sale călătorii în străinătate, care trebuie să se încheie cu o foarte așteptată întâlnire față în față cu Vladimir Putin, pe 16 iunie, scrie nouvelobs.com.
Joe Biden, care a venit să recucerească aliații supăraţi de Donald Trump, a salutat un summit „extraordinar de colaborativ și productiv”. A adus un „nou impuls”, a salutat-o pe cancelarul german Angela Merkel la plecare, după ultimul său summit G7.
Chiar dacă certurile dintre europeni și Boris Johnson asupra Brexitului au afectat cumva buna înțelegere afișată în fața camerelor de filmat şi în fotografiile de familie, în timpul recepțiilor și grătarului de pe plajă, țările industrializate, impulsionate de Biden, s-au străduit să afişeze un front unit cu privire la marile probleme internaționale.
1 miliard de doze de vaccinuri anti-Covid vor fi distribuite până la finele lui 2022
Confruntați cu înmulţirea apelurilor la solidaritate, aceștia au fost de acord să distribuie un miliard de doze de vaccinuri anti-Covid până la sfârșitul anului 2022, finanțându-le sau prin intermediul sistemului de partajare Covax, pentru a compensa întârzierea imunizării în țările sărace și pentru a favoriza un proces mai egalitar. Acest lucru aduce la 2 miliarde angajamentele totale luate de la începutul crizei sănătății, potrivit liderilor prezenţi la summitul G7.
„Știu că lumea conta pe noi pentru a respinge egoismul și abordările naționaliste” care au marcat răspunsul la pandemie, a declarat premierul britanic Boris Johnson. „Sper că am fost la înălțime”. Nu – au deplâns multe ONG-uri: sunt necesare cel puțin 11 miliarde de doze pentru a pune capăt pandemiei. „Liderii G7 au eşuat complet în încercarea de a face față provocărilor vremii noastre”, a acuzat Oxfam.
De asemenea, liderii G7 au stabilit un plan de luptă cu speranța că lumea va fi pregătită în mai puțin de 100 de zile pentru a face față unei noi pandemii și a solicitat o anchetă mai aprofundată a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu privire la originea virusului în China.
Atenţionări directe către China şi Rusia
Aceasta din urmă a fost vizată în special în timpul summitului, alături de Rusia. În comunicatul său final, G7 a cerut Beijingului să „respecte drepturile omului” în Xinjiang, unde locuiește minoritatea uigură, și în Hong Kong. Totodată, a cerut Rusiei să înceteze „activitățile sale destabilizatoare” sprijinind, în special, atacurile cibernetice.
Pentru a contracara „Noile drumuri ale mătăsii” chineze, G7 a lansat un vast plan de infrastructură în domeniul climei, sănătății, tehnologiei digitale și luptei împotriva inegalităților, pentru a ajuta țările sărace să se recupereze după pandemie. Va fi „mult mai echitabil” decât cel chinezesc, a asigurat domnul Biden, în timp ce a asigurat că nu caută „conflictul”, Beijingul neapreciind deloc aceste anunțuri. Președintele francez Emmanuel Macron a asigurat, de asemenea, că G7 nu este „un club ostil Chinei”.
Problema schimbărilor climatice
O altă componentă importantă: clima, cu un plan de acțiune pentru a încerca să se limiteze încălzirea globală. O problemă crucială pentru Regatul Unit înainte de marea conferință ONU privind clima (COP26) pe care o va găzdui la Glasgow (Scoția) în noiembrie. Scopul este de a limita creșterea temperaturilor sub 1,5°C în comparație cu era preindustrială, un prag dincolo de care oamenii de știință cred că schimbările climatice vor deveni de necontrolat.
Pentru a realiza acest lucru, liderii G7 au cerut reducerea la jumătate a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 sau chiar mai mult pentru unii. Ei vor să se renunţe la centralele electrice pe cărbune, cel mai poluant combustibil fosil, cu excepția cazului în care există măsuri de compensare a mediului, cum ar fi captarea CO2. Ajutoarele publice vor fi sistate anul acesta.
În acest context, liderii intenționează să semneze un cec de până la 2 miliarde de dolari pentru a sprijini tranziția verde în țările defavorizate. Contribuțiile G7 vor fi mărite pentru a atinge obiectivul țărilor dezvoltate de a finanța politicile climatice ale țărilor sărace în valoare de 100 miliarde dolari pe an până în 2025. Pentru activiștii de mediu, este prea puţin. „Unde este implementarea națională clară cu termene limită?”, întreabă Greenpeace.
În ceea ce privește impozitarea, liderii G7 au sprijinit proiectul de reformă conceput de miniștrii lor de Finanțe care vizează stabilirea unei cote minime globale de impozitare pentru a lupta împotriva concurenței fiscale între țări. Aceștia au solicitat un „sistem fiscal mai echitabil, care să pună capăt unei nivelări mediocre”, potrivit declarației finale.
După G7 și un ceai luat cu regina Elisabeta a II-a la Castelul Windsor, Joe Biden a plecat la summitul NATO, după care va urma o întâlnire extrem de urmărită cu președintele rus Vladimir Putin, cu care a promis că va fi „foarte clar” în legătură cu dezacordurile lor.
Sursă foto: captură video Global News