Schimbare importantă dorită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. După ce au existat multe voci critice la adresa misiunii OMS în China, instituţia internaţională şi-ar dori ca acestea să devină o practică obişnuită.

Misiunile OMS ar trebui să devină o practică obişnuită, pentru a nu fi percepute drept o pedeapsă

Astfel, echipa de experţi trimisă de OMS în China, după luni de discuţii cu Beijingul, pentru a investiga originile COVID-19 a transmis că aceste misiuni ar trebui să devină o practică obişnuită, scrie agenţia AFP.

Virusologul olandez Marion Koopmans, participantă la misiunea OMS: „De ce să nu facem asta la fiecare epidemie, ca o rutină? Asta ar trebui să fie normal.”

În cadrul unei conferinţe de presă susţinute miercuri, ea a lansat un apel membrilor OMS să discute despre posibilitatea de a trimite sistematic misiuni la fiecare epidemie.

„Pentru ca asta să nu devină o pedeapsă, faceţi din ea o rutină”, a explicat cercetătoarea.

Vizită extrem de dificilă în China

Organizaţia Mondiala a Sănătăţii a trimis o misiune pregătitoare vara trecută în China, însă apoi a durat câteva luni pentru a reuni atât experţi internaţionali, cât şi chinezi şi a planifica vizita. Beijingul a părut foarte reticent în a le permite acestor specialişti să vină pe teritoriul său.

După o primă plecare ratată, misiunea a reuşit în cele din urmă să meargă în China abia în ianuarie, la puţin peste un an de la apariţia coronavirusului, la sfârşitul lui decembrie 2019, la Wuhan.

Oraşul chinez de 11 milioane de locuitori este primul loc din lume care a raportat un caz de COVID-19 la sfârşitul lui 2019. Boala necunoscută atunci a făcut între timp peste 2,6 milioane de morţi în întreaga lume.

Rezultate neconcludente ale misiunii OMS la Wuhan

După patru săptămâni la faţa locului, experţii internaţionali şi-au încheiat misiunea la începutul lui februarie, fără a ajunge la concluzii definitive. Ei cred că coronavirusul îşi are originea în lilieci şi ar fi putut fi transmis oamenilor prin intermediul altui mamifer.

Aceşti experţi, care şi-au prezentat primele concluzii într-o conferinţă de presă la Wuhan pe 9 februarie, nu ştiu însă unde şi când a început efectiv pandemia, chiar dacă nu au fost raportate focare majore la Wuhan sau în altă parte înainte de decembrie 2019.

Ei urmau să publice un raport preliminar în februarie, dar proiectul a fost în cele din urmă abandonat în februarie, fără nicio explicaţie veritabilă. Raportul final este aşteptat să fie prezentat în săptămâna 15 martie, potrivit OMS.

Cum ar putea fi prevăzute următoarele pandemii?

Decizia a intervenit într-un context de tensiuni crescânde între Statele Unite şi China cu privire la condiţiile de acces oferite de Beijing experţilor în timpul anchetei lor.

Zoologul britanic Peter Daszak, un alt anchetator trimis de OMS, a cerut comunităţii internaţionale să consacre mai multă energie încercării de a prezice unde ar putea apărea următoarele pandemii, la fel cum ţările încearcă să anticipeze ivirea unor „ameninţări existenţiale” ca uraganele şi atacurile teroriste.

O modalitate de a face acest lucru, a explicat el, constă în supravegherea sistematică a zonelor în care animalele sălbatice interacţionează cu animalele domestice şi oamenii.