SGR destabilizează economia
Ministerul Mediului a decis să facă pasul înapoi după ce companiile producătoare de băuturi îmbuteliate din România au protestat împotriva termenelor nerealiste de conformare la SGR (sistemul de garanție-returnare). Unele companii au deschis chiar acțiuni în justiție. Astfel, termenul se prelungește cu încă șase luni, revenind, de fapt, la data limită inițială prevăzută în legislație.
Cu o infrastructură neadecvată și lipsa unei legislații adecvate pentru a clarifica aspectele neclare din actul normativ referitor la sistemul de garanție-returnare, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a decis să adopte o abordare drastică care ar fi afectat producătorii și comercianții români, impunând un termen de conformare imposibil de respectat. Presiunile exercitate de producători și comercianți, împreună cu acțiunile în instanță împotriva societății care administrează sistemul, l-au determinat pe ministru să recunoască că a greșit și să revină asupra deciziei inițiale, termenul impus fiind totuși la fel de nerealist.
Astfel, Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile. Inițial, hotărârea prevedea că, începând cu data de 30 noiembrie 2023, sistemul de garanție-returnare (SGR), unic la nivel naţional, este obligatoriu pentru toți producătorii și comercianții, aplicându-se atât produselor fabricate pe teritoriul naţional, cât și produselor importate sau achiziționate intracomunitar, în condiții nediscriminatorii, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea participării efective a operatorilor economici la funcționarea sistemului și tarifele impuse acestora de către administratorul SGR.
Ulterior, ministerul a modificat hotărârea, în noiembrie anul trecut, prin adoptarea Hotărârii nr. 1075/2023, reducând termenul pentru comercializarea/introducerea pe piață a produselor ambalate fără marcaj SGR, schimbând data limită din 31 decembrie 2024 în 30 iunie 2024.
Explicațiile Ministerului Mediului
În nota de fundamentare a proiectului, ministrul Mediului explică faptul că decizia de a reduce perioada în care stocurile de produse în ambalaje supuse sistemului de garanție-returnare fără sigla SGR pot fi comercializate pe piața din România a derivat din eforturile de a accelera implementarea măsurilor de protejare a mediului înconjurător, de a îmbunătăți eficiența sistemului de garanție-returnare și de a sublinia angajamentul României față de obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii Europene privind o economie circulară.
”Având în vedere multiplele solicitări de anulare/modificare a dispozițiilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, astfel cum acestea au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 1075/2023, venite din partea operatorilor economici, se impune introducerea unui termen rezonabil de introducere pe piață și comercializare a produselor în ambalaje fără marcaj SGR, adaptat la realitățile economice și la dinamica relațiilor de afaceri din societate”, susține ministerul.
Având în vedere complexitatea sistemului și dificultățile întâmpinate de operatorii economici în adaptarea la schimbările din realitățile economice și dinamica relațiilor de afaceri în societate, semnalate Ministerului Mediului, devine absolut necesară modificarea termenului. Această modificare este crucială nu doar pentru a proteja unele întreprinderi. Ci și pentru a preveni riscul de destabilizare a întregii economii naționale, se subliniază în nota de fundamentare.
”Astfel, stocurile de băuturi vor putea fi introduse pe piață, respectiv comercializate, după caz, cel târziu până la data de 31 decembrie 2024, dată după care introducerea acestora pe piața națională, respectiv comercializarea lor este interzisă”, mai arată ministerul. De precizat că Germaniei i-au trebuit ani de zile pentru ca toți producătorii să se alinieze sistemului de garanție-returnare, în timp ce România vrea să facă acest lucru într-un singur an. La cât de rapid se mișcă lucrurile în țara noastră, termenul de 31 decembrie 2024 va fi, cu siguranță, prelungit, având în vedere că, până la acest moment, există doar 2 centre regionale de colectare, față de 17, cât erau prevăzute.
SGR are disfuncționalități majore. În ianuarie, rata de returnare a fost sub 1%
Eșecul de proporții al Sistemului Garantie-Returnare (SGR) se vede în gradul de colectare pe luna ianuarie. Astfel, la ambalajele de plastic, au fost returnate aproximativ 1,85 milioane de bucati. Din care Bucurestiul deține cota majoritară, cu circa 336 de mii. Singurul județ care a mai depășit pragul de 100.000 este Mureșul, cu 111 mii.
Există însă și județe care nu au ajuns nici la 10.000, de bucăți cum este cazul în Tulcea (9.226), Giurgiu (8.859), Sălaj (8.271) și Bistrița Năsăud (7.715).
La metal, numerele sunt de aproape trei ori mai mici – consumatorii au returnat doar 297.820 de ambalaje. Și în acest caz, Bucureștiul deține primul loc, cu 64.829 de bucăți, secondat la mare distanță de Timiș (19.436). La acest capitol, există însă mai multe județe care nu au depășit mia: Călărași (786), Brăila (749), Giurgiu (773) și Tulcea (683).
Situația cea mai proastă se înregistrează la ambalajele de sticlă, unde au fost returnate doar 91.908 de bucăți. Mai mult de o treime (32.702) sunt asigurate de Capitală, iar pe ultimul loc este Tulcea cu 66 de bucăți. Citește mai multe, aici
