Premierul Marcel Ciolacu subliniază că integrarea României în Spațiul Schengen cu deschiderea frontierelor aeriene și maritime reprezintă „o realizare deosebit de meritată pentru țara noastră în calitate de membru al Uniunii Europene”, evidențiind existența unui plan guvernamental clar și angajat pentru finalizarea procesului până la finele anului.
Marcel Ciolacu: Avem un plan guvernamental clar şi ferm asumat
România este de astăzi în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, o reuşită binemeritată de ţara noastră ca membru al Uniunii Europene. Beneficiile sunt evidente atât pentru cetăţenii români care pot călători mai uşor, cât şi pentru economia naţională, prin deschiderea unor noi oportunităţi în acest spaţiu de liberă circulaţie. Este o victorie a României şi a tuturor celor care au crezut în acest proiect de ţară. Avem un plan guvernamental clar şi ferm asumat pentru aderarea completă la Spaţiul Schengen până la sfârşitul anului. Am convingerea că prin seriozitate şi stabilitate vom realiza acest obiectiv, aşa cum am reuşit alte două proiecte majore – aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană – şi cum ne pregătim pentru a face parte din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, a scris Marcel Ciolacu, pe contul său de Facebook.
România a intrat parțial în Spațiul Schengen
În 30 decembrie 2023, Consiliul Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene a luat hotărârea de a elimina controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România, după ce Austria, ultima țară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, și-a retras veto-ul.
Astfel, începând cu 31 martie 2024, nu vor mai fi efectuate controale asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne ale UE dintre Bulgaria și România și celelalte țări din Spațiul Schengen. Această dată coincide cu modificarea programului de iarnă/vară stabilit de Asociația Internațională de Transport Aerian.
Aderarea unei țări la Spațiul Schengen presupune eliminarea controalelor la frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, creându-se o singură frontieră externă, unde controalele sunt efectuate conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală, conform Poliției de Frontieră.
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat pe 5 ianuarie că, odată cu intrarea României în Spațiul Schengen cu frontierele maritime, călătoria pe mare va deveni comparabilă cu cea în interiorul țării, făcând Portul Constanța mult mai atractiv. „(Sea Schengen – n.r.) înseamnă că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și Spațiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul țării, de la un port la altul”, a explicat Predoiu.
Controalele nu se elimină, ci se simplifică
În același context, ministrul de Interne a subliniat că, prin Sea Schengen, controalele nu sunt eliminate, ci simplificate.
„Asta nu înseamnă că nu vor exista în continuare controale vamale sau fiscale etc. Dar este un avantaj pentru că, într-adevăr, Portul Constanța (…) devine mult mai atractiv. Totuși, acest aspect trebuie privit și în contextul conflictului din Ucraina”, a menționat ministrul Afacerilor Interne.
Spațiul Schengen reprezintă un spațiu de liberă circulație care permite peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre, fără a fi supuse controlului la frontieră.
Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controale la anumite frontiere interne doar în circumstanțe excepționale care pun în pericol funcționarea generală a Spațiului Schengen.
Totuși, acest cod prevede și posibilitatea statelor membre de a introduce controale temporare la frontieră pentru a face față unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau securității interne.
În prezent, 27 de state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, în timp ce România și Bulgaria sunt state membre cu drepturi parțiale.
