8 decembrie este data la care Germania va intra într-o nouă eră. Este ziua în care Bundestag-ul va organiza alegerea în postul de cancelar a social-democratului Olaf Scholz, punând capăt definitiv celor 16 ani de putere ai conservatoarei Angela Merkel.
Germania va intra într-o nouă eră
După aproape două luni de negocieri intense între social-democrați (SPD), Verzi și liberali (FDP), acesta va fi începutul oficial al mandatului său de patru ani în fruntea guvernului, potrivit unei analize The Conversation.
Coaliția condusă de Scholz este una cu probleme, deoarece cele trei formațiuni aliate aveau priorități diferite, uneori diametral opuse, înaintea alegerilor. În ceea ce privește impozitarea, de exemplu, Verzii și SPD au promis că vor crește taxele pentru cei cu venituri mari, în timp ce FDP s-a opus ferm. Cu SPD care a primit șase ministere pe lângă postul de cancelar, iar Verzii și FDP cu câte cinci, respectiv patru ministere, Scholz trebuie facă liantul.
Investițiile publice, drepturile angajaților și pandemia COVID-19 rămân prioritățile guvernului. Dar, în Germania, există și alte trei probleme care vor modela viitorul ”locomotivei germane” și al întregii economii a UE.
Relația cu Rusia și China și drepturile omului
Următorul ministru de externe german va fi Annalena Baerbock, co-lidera Verzilor. Verzii au criticat-o în mod repetat pe Merkel pentru că acordă prioritate intereselor comerciale germane, în detrimentul valorilor occidentale fundamentale, și asta pentru modul în care a tratat China și Rusia.
De exemplu, Merkel a susținut conducta Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania, în ciuda opoziției SUA și a unor state europene.
În ceea ce privește China, Merkel a insistat pentru încheierea Acordului cuprinzător UE-China privind investițiile (ACI), în ciuda criticilor pe scară largă. Acordul, care oferă părților un acces mai bun la piața celeilalte, este acum în așteptare și trebuie ratificat. ACI arată însă cum a tratat guvernul lui Merkel relația cu China.
Întrebarea este în ce măsură această abordare se va schimba, sub Scholz și Baerbock, care au spus că obiectivul noului guvern va fi o politică externă „condusă de drepturile omului”.
Dar economia Germaniei este profund legată de ambele țări, în special de China. Poziția pe care o va avea Scholz va modela inexorabil relația UE cu Moscova și Beijingul.
Cine va plăti factura pentru tranziția la energia verde a Germaniei
Obiectivul anunțat al coaliției nou formate este ca sursele regenerabile să reprezinte 80% din energia electrică a Germaniei până în 2030, o creștere substanțială, față de aproximativ 45% din 2020. Scholz a reafirmat că noua coaliție își propune „cel mai mare proiect de modernizare industrială pe care l-a avut Germania în ultimii o sută de ani”.
Dar asta înseamnă investiții uriașe în protecția climei și digitalizare. Verzii susțin limitările bugetare care restrâng datoriile Germaniei la 0,35% din PIB, dar FDP se opune și astfel frâna datoriei va rămâne.
Deci, cine va plăti factura pentru tranziția la energia verde? La această întrebare crucială, Scholz și aliații săi din coaliție nu au dat un răspuns clar.
Cele mai îndatorate națiuni ale UE
Crearea fondului de recuperare Covid-19 al UE, 750 de miliarde de euro, a fost văzută ca un moment decisiv pentru blocul comunitar. Pentru prima dată, statele UE au convenit să își majoreze datoria comună pentru a se asigura că cei mai afectați de pandemie vor putea atenua consecințele negative. Merkel a reușit să-și convingă aliații politici de acasă să fie de acord cu acest lucru, asigurându-i că este o măsură unică. Cu toate acestea, state ca Grecia, Italia și Portugalia aveau datorii nesustenabile și înainte de COVID-19, iar pandemia le-a exacerbat aceste probleme.
Actualul lider al FDP, Christian Lindner, este considerat un ”uliu fiscal”, care, cu greu va accepta un nou plan de redresare europeană finanțat prin datorii colective, pe modelul celui de vara trecută. În comparație, Verzii sunt în favoarea unei politici fiscale expansive în care UE se împrumută mai mult pentru a-și stimula economia.