Trebuie sa se schimbe multe, plecand de la modul de constructie a infrastructurii pana la conceperea planurilor de urbanism si de la dimensiunile si dotarile echipelor de interventie pana la strategiile asiguratorilor. si asta, cat mai repede. Caci daca pana de curand existau inca oameni care se indoiau de realitatea modificarilor climatice anuntate de ani buni de specialistii in meteorologie, fenomenele din ultimele luni au avut rolul de a-i convinge si pe cei mai sceptici dintre noi.
Trebuie sa se schimbe multe, plecand de la modul de constructie a infrastructurii pana la conceperea planurilor de urbanism si de la dimensiunile si dotarile echipelor de interventie pana la strategiile asiguratorilor. si asta, cat mai repede. Caci daca pana de curand existau inca oameni care se indoiau de realitatea modificarilor climatice anuntate de ani buni de specialistii in meteorologie, fenomenele din ultimele luni au avut rolul de a-i convinge si pe cei mai sceptici dintre noi.
Noua tornade in doar jumatate de an, cantitati de precipitatii aproape nemaiintalnite, vreme mult prea calda sau mult prea rece – toate au lovit, mai tare sau mai slab, economia, bugetul public, infrastructura si viata de zi cu zi a milioane de romani. Doctor inginer Ion Tecuci de la Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) arata ca “aparitia unor viituri de mare intensitate pe cursurile mici de apa si intensificarea scurgerilor pe torenti si versanti” reprezinta una dintre cele mai importante consecinte ale schimbarilor climatice in Romania.
Drept urmare, printre primele institutii care au decis ca e nevoie de noi abordari se afla Administratia Nationala Apele Romane (ANAR). “Noua strategie de amenajare a raurilor porneste de la ideea ca raul si coridorul sau formeaza ecosisteme complete, care includ terenurile adiacente, plante si animale”, explica directorul ANAR, Aurel Pana. El a adaugat ca, pe plan european, principiile cele mai importante in acest domeniu sunt cresterea spatiului alocat cursurilor de apa, convietuirea cu viiturile, limitarea interventiei omului in procesele naturale si constientizarea faptului ca apararea impotriva viiturilor nu este niciodata totala.
Proiectul care va modifica modul in care e gandita protectia impotriva inundatiilor se afla in prezent in lucru. Specialisti din opt ministere si institutii guvernamentale sunt implicati in aceasta actiune, insa lucrurile nu se pot schimba peste noapte. “Realitatea este ca avem un sistem de protectie care a fost conceput pentru un alt tip de clima. Dar schimbarea lui este o problema de cel putin 20 de ani, cu sume gigantice care trebuie investite. Dupa prime evaluari, se pare ca o suma sub 200 de miliarde de euro nu poate rezolva problema. Discutam, asadar, de un program pe termen lung”, a explicat presedintele Traian Basescu.
Conform specialistilor ANAR, vor fi realizate noi lacuri de acumulare in zonele superioare ale bazinelor hidrografice, capabile sa retina viiturile, vor fi constituite zone care vor putea fi inundate controlat, vor fi utilizate caile ferate si soselele suprainaltate ca piedica in calea apelor revarsate (cum s-a intamplat deja in Banat cu linia Rudna – Cruceni) si vor fi construite noi diguri pentru protectia localitatilor, dar si linii de aparare suplimentare, in cazul in care digurile sunt depasite.
De asemenea, cei de la Apele Romane propun ca zonele umede (luncile) sa fie restaurate, astfel incat sa constituie “atenuatori naturali ai viiturilor”, anumite meandre ale raurilor sa fie refacute, pentru a atenua viteza de deplasare a apei, si efectele lucrarilor care incorseteaza anumite cursuri de apa sa fie diminuate (prin largirea albiilor, inclusiv in zona podurilor importante, ori relocarea unor diguri si a unor cladiri aflate in zone cu probabilitate mare de a fi inundatie).
si pe agenda Ministerului Agriculturii se afla la loc fruntas problemele create de schimbarile de clima. “Avem in vedere consolidarea sistemului de imbunatatiri funciare si introducerea treptata in cultura a unor soiuri de plante mai rezistente la ploi prelungite. Apoi, una dintre actiunile de protectie pe termen lung impotriva ploilor si inundatiilor este impadurirea. Exista sanse ca programul de impaduriri sa fie mai bine sustinut odata cu sosirea fondurilor SAPARD destinate silviculturii”, afirma Adrian tibu, purtatorul de cuvant al institutiei.
La nivel national, modul de conceptie, proiectare si realizare a infrastructurii de transport calatori, marfuri si a celei energetice si de utilitati publice din zonele cu risc va trebui, de asemenea, modificat, astfel incat sa fie limitate potentialele pagube. Fiecare comunitate locala va trebui, apoi, sa-si reconsidere planurile de urbanism, astfel incat cladirile si infrastructura sa fie cat mai putin expuse riscurilor de inundatii si alunecari de teren.
In plus, surse din Ministerul Administratiei si Internelor afirma ca e foarte posibil ca formatiunile locale de interventie in caz de dezastre naturale sa fie redimensionate, iar dotarile lor sa fie sporite. Informatia a fost confirmata indirect de presedintele Traian Basescu. “Nu este posibil sa ai doua barci la inspectorate cand vine viitura. Este clar ca lucrurile trebuie schimbate”, a declarat el.
si societatile de asigurare din Romania si din lumea intreaga se vad puse in fata unor provocari greu de prevazut acum cativa ani. “Majorarea primelor este posibila in cazul in care fenomenele meteorologice extreme vor continua sa aiba un impact financiar major”, a afirmat directorul executiv al companiei britanice Allianz Cornhill Insurance, Andrew Torrance. si pe plan local e luata in calcul cresterea primelor la asigurarile de locuinte, iar posibilitatea introducerii obligativitatii acestui tip de contracte, incepand cu 2006, a pus pe jar piata de profil.
Nu in ultimul rand, vor trebui sa-si regandeasca pozitionarea companii din domenii prin excelenta sezoniere. Daca verile vor deveni ploioase si mai reci, comerciantii de instalatii de climatizare, dar si industria berii si a bauturilor racoritoare vor avea de suferit. Apoi domenii usor influentabile de fenomenele naturale negative (agricultura, transportul, turismul ori constructiile) va trebui sa-si ia masuri de prevedere.
Dar cel mai important rol il va juca, pana la urma, Ministerul Finantelor, care va trebui sa faca rost de sumele imense necesare pentru schimbarile preconizate de institutiile publice, sa finanteze actiunile de interventie si reconstructie si sa contrabalanseze, in acelasi timp, eventualele scaderi ale incasarilor bugetare in zonele calamitate.
“Avem un sistem de protectie impotriva inundatiilor care a fost conceput pentru un alt tip de clima. Schimbarea lui va dura cel putin 20 de ani, cu o investitie de minimum 200 de miliarde de euro.”
Traian Basescu,
presedintele Romaniei
MASURI PENTRU A LUPTA CU NOUA CLIMA
• Regandirea sistemului de protectie impotriva inundatiilor.
• Schimbarea modului de proiectare si constructie a infrastructurii (transport calatori, marfuri, energie, combustibili, retele edilitare).
• Modificarea planurilor de urbanism si stramutarea constructiilor aflate in zone de risc mare.
• Redimensionarea echipelor de interventie in caz de dezastre naturale, imbunatatirea dotarii acestora si cresterea gradului lor de instruire.
• Prevederea de fonduri suplimentare la buget pentru actiuni de prevenire, interventie si reconstructie.
• Introducerea unor noi tipuri de culturi agricole.
• Inceperea unor campanii de educare a populatiei in privinta fenomenelor meteo extreme.
• Regandirea sistemelor de asigurare si reasigurare.