Schimbarea la fata a Moldovei ii pune pe romani la treaba

masini luxoase, iar blonde aplecate sub greutatea bijuteriilor se plimba la brat cu barbati imbracati si tunsi dupa cea mai noua moda occidentala. Dincolo de aceasta imagine, care risca sa puna in dificultate statisticile, sta, insa, adevarata Moldova. Aceea unde salariul mediu va ajunge in acest an la 80 de euro (de doua ori si jumatate mai putin decat in Romania), o pensie obisnuita se invarte in jur de 20 de euro, iar curentul electric se distribuie cu taraita.Aceeasi pasiune pentru contraste

masini luxoase, iar blonde aplecate sub greutatea bijuteriilor se plimba la brat cu barbati imbracati si tunsi dupa cea mai noua moda occidentala. Dincolo de aceasta imagine, care risca sa puna in dificultate statisticile, sta, insa, adevarata Moldova. Aceea unde salariul mediu va ajunge in acest an la 80 de euro (de doua ori si jumatate mai putin decat in Romania), o pensie obisnuita se invarte in jur de 20 de euro, iar curentul electric se distribuie cu taraita.Aceeasi pasiune pentru contraste a facut ca Partidul Comunistilor sa castige alegerile din 6 martie cu promisiunea ca va demara procesul de integrare in Uniunea Europeana. „Marea problema pe care mi-o pun este daca aceasta metamorfoza a liderului comunist Vladimir Voronin este reala. Daca e reala, este o transformare de tip Iliescu, adica e Voronin un om politic care se acomodeaza cu realitatile?“, se intreaba analistul politic Stelian Tanase.Si la Chisinau exista rezerve cu privire la sinceritatea presedintelui. „Indiscutabil, Voronin e un om talentat. El poate minti foarte convingator. Isi poate schimba parul, dar nu si naravul“, scrie, in „Timpul“, Constantin Tanase.De la Bucuresti ne-ar placea sa vedem jumatatea plina a paharului. „Deschiderea Romaniei spre Moldova va fi mult mai intensa si mai relevanta“, spune purtatorul de cuvant al PNL, Eugen Nicolaescu. El mai afirma ca ne putem gandi, de acum inainte, la un ajutor catre Moldova, ale carui dimensiuni si forme ar putea fi stabilite destul de curand. „Chiar si in contextul negocierilor cu FMI sprijinirea Moldovei trebuie sa fie prioritara“, spune deputatul PNL.Si societatea civila pare dispusa sa treaca la treaba. „ONG-urile de la noi ar trebui sa investeasca mai mult peste Prut. Pana acum, sa recunoastem, nu am facut prea multe. E nevoie sa exportam tehnici care la noi au avut succes, caci la un moment dat ei vor avea nevoie de o alternativa reala la puterea politica“, spune presedintele Societatii Academice din Romania, Alina Mungiu-Pippidi. La randul sau, analistul Daniel Daianu spune ca Romania ar trebui sa faca o introspectie severa cu privire la modul in care s-a comportat fata de Moldova in ultima perioada. „Indiferent ce s-ar intampla din punct de vedere politic la Chisinau, nu avem dreptul moral sa le intoarcem spatele“, afirma el.Igor Munteanu, directorul executiv al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale „Viitorul“ din Chisinau, crede ca „reorientarea spontana si surprinzatoare spre UE trebuie sa adauge virilitate actiunilor de mai departe ale Romaniei, dar numai daca acestea vor fi debirocratizate si curatate de amatorism si pasiune siropoasa“. El crede ca prezenta Romaniei in sectoarele nevralgice ale societatii de peste Prut trebuie intarita, „numai in acest fel schimbarile putand fi pozitive“.In ceea ce priveste firmele romanesti, acestea au o prezenta inca discreta in Republica Moldova. Petrom, Rompetrol, BCR ori Metro Romania sunt printre cele mai cunoscute nume care au ajuns pana acum acolo. Si la schimburile comerciale stam prost: in 2004, Romania a exportat peste Prut marfuri in valoare de 165 de milioane de euro, importand de numai 62 de milioane de euro.Cu toate acestea, sunt destui intreprinzatori romani care par a fi inteles foarte bine cum merg lucrurile in Basarabia. Dan Sucu, patronul Mobexpert, de exemplu, spune ca situatia de acolo (putere de cumparare, stabilitate economica si politica) il face sa prevada o intrare pe piata peste circa cinci ani. Altii, ca Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), afirma ca Moldova trebuie vazuta ca o piata in sine. „Trebuie sa depasim ideea ca Moldova este un loc unde putem indigeniza, in sens legal, produsele romanesti pentru piata Rusiei si a CSI”, explica el.Insa recunoaste si el ca standardul de viata scazut ii tine inca pe multi investitori in expectativa. Exact aici intervine rolul autoritatilor si al societatii civile de la Bucuresti. O Moldova care e ajutata sa mearga spre UE poate deveni nu numai un vecin comod, dar si o tinta predilecta a exporturilor si investitiilor romanesti.

REPUBLICA MOLDOVA IN CIFRE

• 34.000 de kilometri patrati (14% din suprafata Romaniei).
• 4,5 milioane de locuitori. Conform estimarilor neoficiale, intre 10% si 30% din populatie lucreaza in strainatate.
• PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumparare: 1.800 de dolari (locul 180 in lume). In acelasi clasament, Romania este pe locul 100, cu 7.000 de dolari.
• Schimburile economice cu Romania in 2004: exporturi de 62 de milioane de euro (circa 9% din total) si importuri de 165 de milioane de euro (circa 13% din total).