Schimbarea orei în Uniunea Europeană. Care ar putea fi pașii următori

Comisia Europeană a lansat la începutul lunii iulie o consultare publică privind schimbarea semestriale ale orei în Uniunea Europeană. Această consultare intervine ca urmare a unei rezoluţii a Parlamentului European, adoptată în februarie, dar de asemenea şi a cererilor din partea cetăţenilor şi a unor state membre. La 3 august, peste 1 milion de cetăţeni europeni îşi dăduseră deja avizul şi această consultare se încheie în această joi, 16 august.

O directivă europeană din 2001 reglementează trecerea de la ora de iarnă la ora de vară şi invers. Toate statele europene îşi schimbă ora în ultimul weekend din martie şi ultimul weekedin din octombrie. Dar reintroducerea orei de vară datează de fapt din 1977. Ea avea drept obiectiv economisirea energiei, deşi eficienţa sa a fost contestată. 

După terminarea consultării „vor exista două posibilităţi: fie că nu se fac modificări, fie că se renunţă la schimbarea orei în întreaga Uniune”, a explicat Comisia când a lansat consultare. 

Chiar dacă schimbarea orei a fost instituită în urmă cu 40 de ani, ea continuă să fie foarte criticată, potrivit publicaţiei franceze La Croix. „Comisia primeşte frecvent observaţii ale cetăţenilor cu privire la ora de vară”, recunoaşte instituţia. Aceşti reclamanţi acuză dificultăţi în adaptarea somnului lor. 

Unele ţări sunt în special împotriva schimbării orei. De pildă, Finlanda a cerut ca schimbarea semestrială a orei să fie suprimată, iar Lituania a cerut o revizuire a sistemului actual, potrivit Comisiei. 

UE a efectuat deci studii asupra impactului schimbării orei şi a dorit să ofere cetăţenilor europeni ocazia de a se exprima. 

În anii 1980, o directivă stabilise obligaţia pentru toate statele membre să treacă la ora de vară în ultima duminică din martie şi să revină la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie. 

Majoritatea ţărilor europene instituiseră deja acest sistem ca urmare a şocului petrolier din 1973-1974, din grija de a economisi energie.Obiectivul schimbării orei era în principal de a face să corespundă mai bine orele de activitate cu orele însorite pentru a limita utilizarea luminii artificiale. 

Un studiu publicat de Agenţia mediului înconjurător şi al controlului energiei (Ademe) în 2010 a estimat astfel că ora de vară aducea în 2009 o economie globală de 440 GWh de electricitate. 

RTBFInfo a consultat internauţii cu privire la această temă în octombrie 2017 şi la întrebarea „Ar trebui abandonată schimbarea orei?”, pusă unui eşantion de 2.982 de persoane consultate, 80% au răspuns „da”.

Dovezile disponibile sugerează că existența unor norme comune în acest domeniu este esențială pentru a asigura buna funcționare a pieței interne. Această poziție este sprijinită și de Parlamentul European, care, în rezoluția sa, a afirmat că este crucial să se păstreze un orar unitar în UE.

Ca răspuns la această rezoluție, Comisia Europeană s-a angajat să evalueze principalele două opțiuni de politică disponibile pentru a asigura un regim armonizat, și anume:

menținerea dispozițiilor UE actuale privind ora de vară, astfel cum se prevede în Directiva 2000/84/CE sau
încetarea sistemului actual de schimbare a orei pe o bază semestrială în toate statele membre și interzicerea modificărilor periodice; din nou, trebuie reamintit faptul că acest lucru nu ar afecta alegerea fusului orar și că fiecare stat membru ar putea decide să aleagă ora de vară sau ora de iarnă (sau o altă oră) pe o bază permanentă.

AGERPRES