aflate sub tutela primariilor, eliminarea clientelei politice a fostilor primari ori chiar rezilierea unor contracte considerate dezavantajoase.De altfel, nu e nimic nou. Realitatea din ultimii 15 ani a demonstrat ca, o data la patru ani, schimbarea puterii politice a atras dupa sine si fenomene botezate sugestiv „pedeserizare” ori „cederizare”. La doar cateva luni dupa alegerile din 1996, liderii partidelor din coalitia majoritara ajunsa la putere au trecut la inlocuirea tuturor managerilor regiilor autonome strategice. Imediat au fost anuntate schimbari si in administratie, de la conducerea directiilor sanitare, inspectoratelor scolare, directiilor agricole, pana la inspectoratele judetene de politie si directiile finantelor publice.PDSR, care pierduse alegerile, protesta impotriva acestor masuri, pe care le considera „epurari politice”. Patru ani mai tarziu, cand partidul lui Ion Iliescu s-a intors la putere, a trecut la schimbari similare. Pe langa numirea in posturile cheie a acolitilor, social-democratii au momit in partid primari si consilieri alesi in 2000 pe listele formatiunilor politice din opozitie. Atrasi de interesele economice sau supusi unor santaje politice, numerosi edili au ingrosat randurile PSD. Potrivit unui studiu al Institutului pentru Politici Publice, proportia primarilor apartinand partidului de guvernamant a crescut de la 35,5% in 2000 la 53,6% in 2001 si la 64,4% in 2003. In aceeasi perioada, au migrat de la un partid politic la altul in total 37% din primarii din Romania.Nici angajatii de rand nu sunt feriti de riscul de a-si pierde locul de munca. In 2001, aproape 400 de posturi din Primaria Bucurestiului au fost desfiintate. In acelasi an, primarul Traian Basescu anunta anularea „a 20 de contracte dubioase” incheiate de consilierii PSD si suspendarea altor 22. El mentiona ca 80% din banii publici au fost folositi de consilierii municipali ai PSD, precum si de „consilierii taranisti care au trecut in barca PSD”, pentru a inlesni contracte cu firme „pe care le conduc din umbra sau de la care au beneficii sub forma de comisioane”.Ramane de vazut daca noii primari vor reusi sa renunte la traditia prin care se anuleaza la gramada contracte, fie rele, fie bune, formand noi si noi clientele politice.
Primarii proaspat alesi se plang deja de mostenirea lasata de fostii edili si promit ca vor face ordine
La orizont, se intrevad zile grele pentru sefii institutiilor din subordinea primariilor si pentru firmele care au contracte cu administratia locala

Bucuresti: In urma recentelor alegeri, la nivelul Capitalei avem de-a face cu un real transfer de putere din curtea PSD in curtea Aliantei PNL-PD. Patru sectoare din Bucuresti au noi primari. Acuzatiile aduse de acestia in campania electorala au dat de inteles electoratului ca in cei patru ani de mandat ai fostilor edili au fost instaurate in sectoarele Bucurestiului diverse mafii, de la „mafia pietelor”, „mafia lucrarilor de reabilitare a strazilor”, pana la mafia terenurilor si a locuintelor. Promisiunile celor patru noi primari vizau, in general, starpirea acestor mafii si desfiintarea contractelor clientelare. Acest lucru a fost spus in campanie. Sa vedem ce spun acum alesii, o data ce au fost instalati si au putut avea acces la documente. Andrei Chiliman, primarul sectorului 1: „Inca nu mi-a fost predata gestiunea de catre fostul primar. Habar nu am ce firme au lucrat, dar banuiesc ca toate sunt impuse de PSD. Voi analiza toate contractele. Daca acestea nu au fost supraevaluate, lucrarile vor continua. Daca sunt defavorabile cetateanului ori s-au incalcat clauzele contractuale, le voi rezilia. Referitor la lucrarile viitoare, proiectantul care imi va baga preturi prea mari va trebui sa-si faca bagajele”. Cat a ramas in vistieria primariei este o alta necunoscuta pentru primarul Chiliman: „Pana acum s-a cheltuit foarte mult din bugetul pe anul acesta si nu stiu deocamdata pe ce bani sa ma bazez in urmatoarele luni”. Prioritatile edilului, vizavi de principalele probleme ale sectorului, sunt: terminarea lucrarilor de asfaltare si infrastructura subterana a strazilor, curatenia, rezolvarea cu mai multa operativitate a cererilor venite din partea oamenilor si siguranta cetateanului. O grava problema sesizata de noul primar este cea a creditului de la BCR contractat de fostul edil al sectorului, Vasile Gherasim, in valoare de peste 570 miliarde lei, pentru lucrarile de reabilitare a strazilor. „Este un credit cu dobanda relativ mare, dar care nu are perioada de gratie. Acest lucru este dezavantajos pentru cetatenii sectorului 1”, ne-a declarat Andrei Chiliman. Parca la unison, aceleasi declaratii le face si primarul sectorului 3, Liviu Negoita: „Voi analiza contractele existente, iar acolo unde nu primeaza interesul cetateanului, voi actiona. Intrarea in legalitate a activitatii primariei este prioritatea mea. Un lucru pe care nu o sa-l accept este crearea vreunei noi clientele politice”. Referitor la situatia functionarilor, Negoita sustine ca in selectia lor se va baza pe urmatorul principiu: „cine respecta legea si cetateanul va ramane, cine nu, va pleca”.

BACAU: Noul edil, umanistul Romeo Stavarache, a inteles, la foarte scurt timp dupa ce a aflat ca a castigat alegerile, ca va avea mari dificultati in a-si pune in practica proiectele. „Domnul Sechelariu mi-a zis ca bugetul orasului e cheltuit deja pe urmatorul an si jumatate”, sustine el. Stavarache spune acum ca are nevoie de o analiza financiara cat mai exacta pentru a vedea care este situatia reala a bugetului. El are si o solutie la impasul financiar: atragerea de fonduri europene si de investitori straini, care sa suplineasca macar in parte lipsa banilor. In ceea ce priveste soarta clientelei politice a fostului primar, Stavarache se fereste sa dea sentinte, dar afirma ca el a venit la primarie „pentru a reinstaura normalitatea”. „Ceea ce va pot spune este ca activitatea administratiei publice se va desfasura intr-o transparenta totala. Proiectele vor fi supuse dezbaterilor publice si vor avea loc licitatii transparente si corecte”, promite el.

CLUJ: Proaspat ales in functia de primar al Clujului, Emil Boc sustine ca va coopera cu persoane apartinand tuturor formatiunilor politice. Ramane insa de vazut cum anume se va impaca el cu directorii regiilor, care provin in special din PSD. Mai ales ca exista si situatii delicate: directorul Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP), Liviu Medrea, care a fost suspendat din functie pe perioada mandatului de vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj din partea PSD, spera inca sa se intoarca la conducerea RADP (lucru destul de improbabil, se pare). Mihaela Rozor, actualul director interimar al regiei, e tot din tabara PSD. Cand a fost preluata de aceasta, RADP Cluj avea datorii de 10 miliarde de lei, iar acum lucreaza in profit. In pericol pare a fi si un alt fost colaborator al lui Gheorghe Funar, Liviu Neag, refugiat de cativa ani tot la PSD. El are in grija regia de transport clujeana si a contribuit la imbunatatirea situatiei institutiei pe care o conduce. Boc va trebui sa rezolve si problemele cu firmele de asfaltare, care cer sa le fie platite restantele. Ceea ce e aproape sigur este ca societatile apartinand familiei, prietenilor si cunoscutilor lui Funar, acuzate de afaceri ilegale cu primaria, trebuie sa-si ia adio de la contractele preferentiale.

IASI: La Iasi sunt putin probabile schimbari majore la nivelul regiilor si societatilor din subordinea primariei. Explicatia este destul de simpla: PSD-istul Gheorghe Nichita a ocupat fotoliul de primar si inainte de alegeri, chiar daca doar ca interimar. In plus, el a condus inainte de asta Regia Judeteana de Apa si Canal, institutie cu care a ramas in relatii foarte bune.Nici firmele cu care primaria a lucrat in ultimii ani nu au de ce sa se teama: Nichita a promis in campania electorala ca va moderniza serviciile publice si ca va reabilita infrastructura orasului, asa ca va fi de lucru berechet. Printre altele, el si-a propus sa revitalizeze, prin investitii masive, regia locala de transport public RATEC. Astfel, urmeaza sa fie inlocuiti 35 de kilometri de sine de tramvai si sa fie achizitionate autovehicule noi.rnPe lista proiectelor pentru urmatorul mandat se afla si cresterea numarului locuirlor de parcare, semaforizarea marilor intersectii, precum si consolidarea podurilor peste Bahlui. Ar urma sa aiba loc si reabilitarea sistemului de termoficare, cu un credit de 22,8 milioane de euro de la BERD, dar si sa fie construite, din surse de finantare diverse, cateva sute de locuinte sociale.rn
rn
rnBRASOV: Noul primar al Brasovului, George Scripcaru (PD), a lasat sa se inteleaga foarte clar ca, in timpul mandatului sau, vor avea loc schimbari in modul in care se desfasoara activitatea a doua regii care au dat batai de cap tuturor celor care au condus orasul pana acum – regia de transport si cea de termoficare. El nu a spus, insa, daca asta va insemna si inlocuirea din functie a managerilor celor doua institutii, ci s-a referit doar la demararea unui program de contorizare si de incheiere de contracte individuale intre furnizor si beneficiari, respectiv la cumpararea de autobuze in leasing.rnNu se stie inca nici ce se va intampla cu firmele care orbitau in jurul vechiului primar, liberalul Ioan Ghise. Desi a fost viceprimar, Scripcaru nu s-a inteles prea bine cu seful sau, care i-a fost si principal contracandidat. Cei doi s-au atacat reciproc in timpul campaniei, si surse din PD spun ca Scripcaru nu a fost de acord cu alianta cu PNL chiar din momentul constituirii acesteia, fiind unul dintre putinii democrati care au votat contra. rn
rn
rnCRAIOVA: Noul primar al Craiovei, Antonie Solomon, are si el avantajul ca in ultimii patru ani a fost viceprimar si cunoaste in detaliu ce se intampla in institutie. Faptul ca intre el si fostul primar, Vasile Bulucea, au existat tensiuni mai mult sau mai putin publice face ca soarta unei bune parti a directorilor de departamente si regii, fideli lui Bulucea, sa fie incerta.rnMai mult sau mai putin intamplator, primul gand al lui Solomon este sa faca „ordine si curatenie in Banie”, ceea ce ar putea implica si demiteri in randul administratiei locale. Pana una alta, primarul intentioneaza o marire a bugetului alocat regiei de salubritate, finalizarea unor proiecte vizand furnizarea nonstop a apei curente, constructia unei statii de epurare ce ar urma sa coste 26 de milioane de euro (finantare ISPA), terminarea Salii Polivalente, a carei constructie a inceput in urma cu zece ani, si incheierea lucrarilor la centura nord a orasului, proiect finantat de o banca japoneza.rn
rn
rnARAD: Democratul Gheorghe Falca a castigat in fata fostului primar PSD Dorel Popa, cu sloganul „Ordine in primarie, ordine in oras!”. „Aplic aceasta promisiune din campanie foarte simplu. Exista patru directori ai regiilor importante care nu au dat concurs pentru ocuparea acestor posturi. Ei nu au nici contracte de management cu criterii de performanta. Ii voi pune sa dea concurs. Astfel vom scapa si de clientela politica a fostei administratii. Nu va spun care sunt directorii vizati, pentru ca este prea devreme”, ne-a declarat noul edil. El este convins ca, dupa ce va face ordine in primarie si regii, se va face ordine si in oras. „Societatea de drumuri sau transporturile vor fi conduse bine si se va simti asta”, spune Falca. Primarul considera ca principala problema a Aradului este infrastructura. „Trebuie sa investim in drumuri, dar pentru asta va trebui sa dezvoltam economic orasul, ca sa avem banii necesari”, explica el.rn
rn
rnCE ARE BOC „PE TEAVA”rn
rn• Construirea de parcuri, locuri de joaca, terenuri de sport, patinoar artificialrn
rn• Donarea de teren firmelor, in schimbul construirii de locuinte sociale rn
rn• Reducerea costurilor construirii de locuinte prin reducerea taxei pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilorrn
rn• Reducerea birocratiei prin modificarea anumitor proceduri interne.rn
rn
rnPROIECTELE LUI NICHITArn
rn• Gheorghe Nichita spune ca, timp de patru ani, va investi peste 460 de miliarde de lei pentru achizitionarea a 50 de autobuze si 40 de troleibuze noirn
rn• El promite si infiintarea a peste 1.400 de locuri de parcare, mai ales in zona centrala si semicentrala a Iasiuluirn
rn• Pana in 2005, ar trebui construite 765 de locuinte sociale, care sa fie inchiriate la sume modice.rn
rn
rnCE MAI PROMITE SOLOMONrn
rn• Reabilitarea sistemului de canalizare pe 60 km si extinderea lui cu inca 45 km de retea in cartierele marginase – 23 milioane euro prin ISPA;rn
rn• Reabilitarea retelei de apa potabila – 12 milioane euro, bani oferiti de UErn
rn• Amenzi drastice pentru cei care fac mizerie in orasrn
rn• Constructia, pana in 2007, a unei aductiuni de apa de la Tismana (Gorj).