Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) de marti, 18 mai 2021, pune capăt activităţii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Acestă decizie va produce efecte majore asupra sistemului judiciar din România. Ce se va întâmpla cu dosarele în care magistrații erau cercetați de SIIJ.
Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) de marti, 18 mai 2021, care pune capăt activităţii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), va produce o serie de schimbări majore în instanţele din România.
Dosarele în care magistraţii au fost cercetaţi de Secţia Specială, indiferent de faza în care se află, vor fi reluate de la zero. Acest lucru nu se va întâmpla din oficiu, ci doar la solicitarea celor direct interesaţi, adică procurorii inculpaţi de SIIJ sau la intervenţia Parchetului General.
În spaţiul public s-a pus problema că, decizia CJUE nu poate influenţa dosarele în discuţie aflate în faza de urmărire penală sau deja în instanţă, ci va viza anchetele magistraţilor de acum încolo. Cu toate acestea, dacă actele de urmărire penală au fost emise de o instituţie înfiinţată nelegal, acestea sunt lovite de nulitate.
Astfel, procurori şi judecători care sunt suspecţi sau inculpaţi în dosarele instrumentate de SIIJ au posibilitatea de acum încolo să solicite instanţei de judecată, în baza deciziei Curţii Europene, anularea tuturor actelor lucrate de Secţia Specială. În această situaţie, cauzele se vor întoarce la parchetele competente, iar cercetarea va fi reluată de la actul de sesizare.
Cea de-a doua variantă este ca Parchetul General să solicite instanţelor de judecată anularea actelor făcute de Secţia Specială în dosarele care vizează magistraţii acuzaţi. Deocamdată nu s-a luat o decizie în acest sens.
Magistraţii aflaţi în această situaţie nu vor scăpa de acuzaţii, doar că ancheta va fi reluată de alte parchete competente, fie DNA, fie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum se proceda până la înfiinţarea Secţiei Speciale.
Activitatea Secţiei Speciale a început în octombrie 2018, sub conducerea procurorului Adina Florea. SIIJ are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Dosarele celebre ale SIIJ
Activitatea acestei structuri de parchet a fost intens criticată în ultimii doi ani, dat fiind că o parte dintre cauze fie nu au fost finalizate, fie au fost clasate, peste 500. În 2020, SIIJ a finalizat doar două rechizitorii pe care le-a deferit justiţiei, ambele vizându-l pe fostul procuror DNA Ploieşti, Mircea Negulescu, transmite adevărul.ro
Laura Codruţa Kovesi, fost şef al DNA, în prezent procuror şef european, a fost cercetată în două dosare: cazul aducerii în ţară a omului de afaceri Nicolae Popa, fost director FNI. Kovesi a fost acuzată că a luat bani de la fostul parlamentar Sebastian Ghiţă care ar fi plătit costurile de transport pentru aducerea în România a fostului director FNI care se ascundea în Indonezia.
Laura Codruţa Kovesi a fost plasată în control judiciar în acest dosar printr-o decizie a procurorilor din cadrul SIIJ. Măsura preventivă a fost emisă chiar în perioada în care Kovesi se pregătea să devină procuror şef european. Fosta şefă a DNA a mai fost vizată de o anchetă a SIIJ, alături de foştii procurorii anticorupţie de la Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu.
Un alt dosar cu notorietate îl vizează pe fostul procuror anticorupţie din Ploieşti, Mircea Negulescu. Acesta a şi fost arestat preventiv, fiind acuzat că a constrâns mai multe persoane să facă declaraţii mincinoase în dosarul ”Ponta-Blair”, instrumentat de DNA Ploieşti. În vizorul Secţiei Speciale a fost şi procurorul constănţean Andrei Bodean Care a fost acuzat de un avocat că a falsificat probe într-un dosar.
Bodean este procurorul care l-a trimis în judecată pentru fapte de corupţie pe fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre. Pe lista magistraţilor cercetaţi de SIIJ s-au aflat şi procurori din cadrul structurii teritoriale Oradea a DNA, Ciprian Man şi Cristian Ardelean, acuzaţi de abuz în serviciu şi şantaj. Cei doi procurori au fost bănuiţi că ar fi ameninţat judecători de la Curtea de Apel Oradea cu fabricarea de dosare, dacă nu dădeau soluţii favorabile în cauzele DNA.
Sursa foto: Dreamstime