Experții de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene estimaseră în această vară că seceta a fost "cea mai gravă din ultimii 500 de ani". Schimbările climatice cauzate de oameni au făcut ca seceta în emisfera nordică din această vară să fie "de cel puțin 20 de ori mai probabilă", iar o continuare a încălzirii ar face ca astfel de episoade să fie mai intense și mai frecvente, avertizează oamenii de știință.
Schimbările climatice au făcut ca seceta de vară să fie mult mai probabilă
O astfel de secetă a solului, care a afectat Europa, China sau Statele Unite, este probabil să apară aproximativ la fiecare 20 de ani cu clima actuală, față de aproximativ la fiecare 400 de ani sau chiar mai rar fără încălzire, potrivit cercetătorilor de la World Weather Attribution (WWA), o rețea de cercetători pionieri în atribuirea evenimentelor extreme schimbărilor climatice, care a publicat un studiu miercuri, 5 octombrie.
Seceta estivală a afectat multe țări europene, începând cu Franța, cu cursuri de apă secate și restricții în unele localități. Au fost afectate și părți din Statele Unite sau China. Consecințele s-au simțit în sectorul agricol, cu recolte în scădere și posibile efecte asupra inflației deja ridicate. Această situație a favorizat și incendiile forestiere și a perturbat producția de energie electrică, în special hidraulică și nucleară. Experții de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene estimaseră în această vară că seceta a fost „cea mai gravă din ultimii 500 de ani”.
Schimbările climatice au făcut ca seceta să fie mai profitabilă
În emisfera nordică (în afara tropicelor), schimbările climatice induse de om au făcut ca seceta să fie „mult mai probabilă”, potrivit cercetătorilor din rețeaua WWA, care lucrează la instituții prestigioase din Europa, Statele Unite și Noua Zeelandă. Această probabilitate a fost crescută cu un factor de „cel puțin 20” din cauza lipsei de umiditate a solului în zona rădăcinii, partea de sol care se află la 1 metru sub pământ și în care plantele extrag apă pentru hrană. Atunci când această zonă foarte importantă este afectată, vorbim de secetă „agricolă” sau „ecologică”. Probabilitatea evenimentului a fost crescută cu un factor de „cel puțin 5” pentru umiditatea de suprafață a solului, care este doar primii șapte centimetri.
„Dar așa cum este de obicei cazul cantităților care sunt greu de observat, cifrele exacte sunt incerte”, avertizează autorii. „Estimările influenței schimbărilor climatice din studiu sunt prudente: adevărata influență a activităților umane este probabil mai mare”, spune WWA. Încălzirea de la începutul erei industriale, care a fost alimentată de combustibili fosili, a ajuns deja la aproape 1,2°C, ducând la o serie de dezastre. Acordul de la Paris urmărește să mențină această încălzire sub 2° și, dacă este posibil, aproape de 1,5°.
„Vara anului 2022 a arătat cum schimbările climatice cauzate de om cresc riscul de secete agricole și ecologice în regiunile agricole și dens populate din emisfera nordică”, a subliniat Sonia Seneviratne, profesor la Zurich, care a fost coautor al studiului. „Trebuie să oprim arderea combustibililor fosili, dacă vrem să stabilizăm condițiile climatice și să prevenim agravarea acestor secete. Vor deveni mai frecvente și mai intense cu orice creștere a încălzirii”, a avertizat ea.
Rezultatele sunt puțin spectaculoase
Cercetătorii au analizat, de asemenea, doar regiunea Europei Centrale și de Vest. Rezultatele sunt mai puțin spectaculoase: încălzirea globală legată de activitatea umană a făcut seceta la suprafață de aproximativ 5 până la 6 ori mai probabilă acolo și seceta agricolă de aproximativ 3 până la 4 ori mai probabilă, conform calculelor lor. Această diferență nu înseamnă că schimbările climatice au avut un impact mai mic asupra Europei în comparație cu restul emisferei nordice, ci reflectă mai degrabă ușurința metodologică de a înțelege mai bine evenimentele într-o regiune mai mare.
„De obicei, primim semnale relative legate de schimbările climatice în regiuni mai mari”, a declarat Friederike Otto de la Imperial College London, coautor al studiului, în timpul unei prezentări jurnaliştilor. „Când te uiți la regiuni mai mici, găsești mai multă variabilitate zilnică a vremii în date”, în timp ce acest efect este „atenuat” luând în considerare zone mai mari, a explicat ea, scrie Le Figaro.