Guvernele se angajează să reducă emisiile cu efect de seră la zero până în 2050, investițiile în energie regenerabilă sunt tot mai mari, economiile se restructurează în jurul impozitării emisiilor de carbon, iar proiectele de geo-inginerie ne pot modifica substanțial atmosfera, arată o analiză publicată de Time.

Acestea sunt noile ”proiecte Manhattan”, care urmăresc atenuarea efectelor schimbărilor climatice. Dar, oricât de necesare ar fi, ele sunt insuficiente pentru a ne adapta la inevitabilele șocuri climatice pe care deja le trăim. Mediul înconjurător este un sistem complex, care, în niciun caz nu se va adapta la noi. Va trebui ca noi să ne adaptăm la el.

Cel mai recent raport IPCC afirmă că suntem pe cale să depășim ținta de 1,5 grade Celsius, până în 2040, dacă nu chiar mai devreme stabilită prin Acordul de la Paris. O serie de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi furtunile și valurile de căldură, devin evenimente cu victime în toată lumea.

Adaptarea la climă, prin eforturile de a construi apărări împotriva efectelor schimbărilor climatice sau de a reloca populațiile în zone rezistente la climă, nu mai pot rămâne ”fratele ignorat” al atenuării schimbărilor climatice.

Investițiile în atenuarea schimbărilor climatice nu trebuie să fie costisitoare

Investițiile în atenuarea schimbărilor climatice nu trebuie să fie costisitoare pentru a fi eficiente. Materialele de izolare a clădirilor, precum cele implementate de Knauf și alte companii, pot face casele și birourile mai calde iarna și mai răcoroase vara. Pe lângă valorificarea resurselor regenerabile solare și eoliene pentru producția locală de energie, cele mai recente tehnologii pentru celulele bateriei pot alimenta și rețele electrice, astfel încât populațiile sărace să poată beneficia de tehnologiile de răcire. Astfel de proiecte pot fi utilizate atât pentru proiecte la scară mică, cât și la scară mare.

Desalinizarea apei și generarea apei atmosferice sunt tehnologii cruciale

Desalinizarea apei și generarea apei atmosferice sunt și ele tehnologii cruciale care pot permite adaptarea pentru miliarde de oameni. Labourie, un mic sat din Sf. Lucia, a implementat prima instalație mobilă de desalinizare alimentată cu energie solară din Caraibe, reușind aprovizionarea cu apă a insulei. Jalimudi, un sat de 600 de locuitori din Andhra Pradesh, India, este alimentat de mai bine de 12 ani cu apă care provine din generarea apei atmosferice.

Peste 700 de milioane de oameni vor fi strămutați din cauza fenomenelor climatice

Dacă putem muta orașe, cu siguranță putem muta oamenii. Cea mai importantă măsură de adaptare la climă este relocarea pe scară largă a populației în zone care nu se confruntă cu probleme provocate de climă. Rapoartele Băncii Mondiale și estimările OMS sugerează că peste 700 de milioane de oameni vor fi strămutați din cauza fenomenelor climatice până în 2040.

Pentru fiecare grad al temperaturii care crește, oamenii de știință prevăd că un miliard de oameni vor fi deplasați din „nișa climatică”. China are deja programe de relocare pentru zone vulnerabile, cum ar fi provincia Guizhou, care s-a confruntat cu despăduriri și condiții meteo extreme, relocând două milioane de oameni între anii 2012 și 2020.

Zone de „oază climatică”

Există însă multe alte zone de „oază climatică” în lume. De la Marile Lacuri până în estul Turciei și de pe fluviul Mekong până în Japonia, există mai mult decât suficiente locații pe Pământ în care se pot reinstala cele două-trei miliarde de oameni care ar putea avea nevoie de acest lucru în epoca turbulentă care va urma.

Un raport recent al Băncii Mondiale a constatat că, dacă se vor cheltui doar 1,8 trilioane de dolari pentru măsuri adaptative în următorul deceniu, beneficiile aduse oamenilor vor fi în valoare de 7,1 trilioane de dolari. Prin urmare, adaptarea la schimbările climatice este o investiție solidă.