Pandemia Covid-19 a fost probabil cauzată de transmiterea virusului SARS-CoV-2 de la un liliac din Asia de sud-est la oameni. Cu toate acestea, cele 4.000 de transmisii virale suplimentare între specii de mamifere nu înseamnă că vor exista alte 4.000 de potențiale pandemii Covid-19, a declarat pentru CNBC Greg Albery, cercetător la Wissenschaftskolleg zu Berlin și coautor al studiului.

„Dar fiecare dintre ele are potențialul de a influența sănătatea animalelor și poate să se extindă apoi asupra populațiilor umane”, a declarat Albery pentru sursa citată. „Oricum ar fi, este posibil să fie o veste foarte proastă pentru sănătatea ecosistemelor afectate”.

Liliecii, predispuși să transmită virușii

Liliecii vor reprezenta aproape 90% din primele întâlniri între specii noi și majoritatea acestor prime întâlniri vor avea loc în Asia de sud-est, potrivit raportului. Dar acesta nu este un motiv pentru a denigra liliecii.

„Liliecii sunt responsabili în mod disproporționat, dar încercăm să accentuăm faptul că nu trebuie să-i învinovățim pentru acest lucru – și că pedepsirea lor (sacrificarea, încercarea de a împiedica migrațiile) va duce, cel mai probabil, la o înrăutățire a situației prin faptul că va determina o mai mare dispersie, o mai mare transmitere și o sănătate mai slabă”, a spus Albery.

Pentru raport, Albery și coautorul său, Colin J. Carlson, cercetător la Universitatea Georgetown, au folosit pentru prima dată modelarea computerizată pentru a prezice unde se vor suprapune probabil speciile.

„Nu știm care este nivelul de bază pentru interacțiunile dintre specii noi, dar ne așteptăm ca acestea să fie extrem de scăzute în comparație cu cele pe care le vedem motivate de schimbările climatice”, a declarat Alberty.

Schimbările climatice, dar și alți factori sunt cauza

Calculele respective arată că punctele fierbinți tropicale de transmitere a noilor virusuri se vor suprapune cu centrele de populație umană din Sahel, munții Etiopiei și Valea Riftului din Africa; precum și estul Chinei, India, Indonezia și Filipine până în 2070. Unele centre de populație europene ar putea fi, de asemenea, în zonele fierbinți de transmitere, potrivit raportului. (Albery a refuzat să precizeze care sunt acestea).

Raportul pune punctul pe i asupra unei tendințe pe care oamenii de știință au prezis-o de ceva timp.

„Acesta este un studiu interesant care pune o estimare cantitativă pe ceea ce o serie de oameni de știință spun de ani de zile (inclusiv eu): schimbările climatice – împreună cu alți factori – vor spori oportunitățile de introducere, stabilire și răspândire a virusurilor în noi locații geografice și în noi specii gazdă”, a declarat pentru Matthew Aliota, profesor la Departamentul de Științe Veterinare și Biomedicale de la Universitatea din Minnesota.

„Din nefericire, vom continua să vedem noi evenimente de boli zoonotice cu o frecvență și o amploare din ce în ce mai mare”, a spus Aliota. (Bolile zoonotice sunt cele care se răspândesc între animale și oameni).

Pregătirea este cheia pentru prevenirea viitoarelor pandemii

Deși este de acord cu concluzia generală a studiului, modelarea transmiterii viitoare a virușilor este o chestiune delicată, a declarat Daniel Bausch, președintele Societății Americane de Medicină Tropicală și Igienă, o organizație internațională dedicată reducerii transmiterii bolilor tropicale. Bausch nu a fost deloc implicat în studiu.

„Schimbările comportamentale umane (de exemplu, vânarea animalelor care migrează) și perturbările terenurilor ca răspuns la schimbările climatice – de exemplu, urbanizarea și modificările habitatelor, cum ar fi construirea de autostrăzi și baraje – pot împiedica migrațiile mamiferelor și pot limita amestecul. Pot exista puncte fierbinți, dar și puncte reci – adică zone care devin nelocuibile”, a spus Bausch.

Raportul constată că ar putea costa un miliard de dolari pentru a identifica și contracara în mod corespunzător răspândirea virusurilor zoonotice, iar această cercetare va fi esențială pentru a preveni pandemiile.

„În ansamblu, pregătirea este cheia și trebuie să investim în cercetare, detectare timpurie și sisteme de supraveghere”, a declarat Aliota pentru CNBC. „Studii precum acesta pot ajuta la o mai bună direcționare a acestor eforturi și subliniază necesitatea de a regândi perspectiva noastră, de la o viziune centrată pe om la o viziune ecocentrică.”

Modul în care oamenii răspund la predicții este, de asemenea, esențial. De exemplu, a remarcat Bausch, oamenii pot evita în mare măsură interacțiunea cu liliecii.

„Aș spune că, până în prezent, răspunsul, și nu supravegherea, a fost principalul nostru impediment”, a declarat Bausch. „Am detectat rapid virusul gripal H1N1 în 2009, fără îndoială, SARS CoV-2 devreme în 2019, cu siguranță variantele Omicron BA1 și BA2 devreme, dar, cu toate acestea, nu am reușit să împiedicăm acești agenți patogeni să circule la nivel global. Trebuie să se acorde la fel de multă atenție sistemelor de răspuns ca și supravegherii și predicției.”