Arthur Schopenhauer s-a născut la 22 februarie 1788, la Danzig, astăzi Gdansk în Polonia, în familia unui comerciant înstărit.
În 1809, a început studii de medicină la Universitatea din Göttingen, pe care le-a abandonat în favoarea filosofiei.
În 1811 se afla la Berlin, la cursurile de filosofie ale lui Friedrich Schleiermacher şi Johann Gottlieb Fichte.
După un an, s-a transferat la Universitatea din Jena şi, în 1813, a obţinut titlul de doctor în filosofie cu disertaţia „Cu privire la rădăcina cvadruplă a principiului raţiunii suficiente”.
A trăit o perioadă la Dresda şi apoi la Weimar, unde l-a întâlnit pe Johann Wolfgang Goethe. Discuţiile cu acesta pe tema culorilor au dus la apariţia lucrării „Despre vedere şi culori” (1816).
În perioada 1819-1831, a fost conferenţiar universitar la Universitatea din Berlin, unde preda rivalul său, Friedrich Hegel, figura dominantă a filosofiei germane la acea vreme.
„Lumea ca voinţă şi reprezentare”, opera de căpătâi a lui Schopenhauer, a văzut lumina tiparului în decembrie 1819.
Epidemia de holeră izbucnită în 1831 l-a determinat pe Schopenhauer să se refugieze la Frankfurt pe Main, unde a trăit retras până la sfârşitul vieţii. Aici a început studiul filosofiei budiste şi hinduse, precum şi a misticilor creştinismului primar.
A ajuns la concluzia că: „Viaţa este o afacere care nu-şi acoperă costurile”.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
