Criza politică a blocat orice sprijin pe care Guvernul ar fi putut să îl dea pentru susţinerea economiei şi investitorilor. Omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, unul dintre cei mai mari investitori din industria românească a lemnului, spune că în ultima perioadă nu a mai avut cu cine să discute la Bucureşti şi nici la întâlnirile stabilite nu a mai apărut niciun oficial din partea Guvernului.
„În România nu am putut vorbi cu nimeni în decembrie. Am avut întâlniri programate, dar nimeni din partea Guvernului nu a fost acolo. Când am investit la început era mult mai bine, ni se acorda multă atenţie nouă, investitorilor. Acum nu mai simţim că Guvernul e interesat să atragă investiţii străine”, a declarat pentru capital.ro Gerald Schweighofer, proprietarul Holzindustrie Schweighofer.
Fără norme de aplicare, certificatele verzi blochează investiţiile
Una dintre cele mai mari nemulţumiri ale omului de afaceri este blocajul legislativ din domeniul energiei regenerabile. Schweighofer a finalizat în luna mai, la Rădăuţi, cea de-a treia centrală termică pe bază de biomasă, însă consideră că a greşit că a investit în acest sector pe piaţa românească din cauza lipsei de aplicare a legii certificatelor verzi.
„A fost greşit să investesc în energie regenerabilă. Sistemul certicatelor verzi e e prea complicat. (…) Legea e bună, însă nu e terminată”, a spus Schweighofer.
Potrivit omului de afaceri, Schweighofer este cel mai mare producător de energie electrică pe bază de biomasă din România, cu cele trei centrale ale sale de la Sebeş şi Rădăuţi. Capacitate totală instalată a celor trei unităţi este de 18 MWh.
Conform reglementărilor în vigoare, prin legea 220, producătorii de energie electrică realizată şi livrată în reţeaua electrică din surse regenerabile vor beneficia de o schemă de susţinere prin certificate verzi. În schimb, deşi a fost promulgată din noiembrie 2008, legea 220 are nevoie de legislaţie secundară pentru a fi pusă în practică, pe care Guvernul nu a reuşit să o mai definitiveze. În plus, actul normativ trebuie notificat la Comisia Europeană.
Peste 300 milioane euro investiţi în România
Investiţiile totale realizate de grupul austriac Holzindustrie Schweighofer pe piaţa românească, din momentul intrării în 2002, se ridică la peste 300 de milioane de euro. Totodată, numărul anagajaţilor care lucrează pentru grupul austriac în România se ridică la aproape 2.000 de persoane.
Schweighofer deţine în România două fabrici de cherestea la Sebeş şi Rădăuţi precum şi două unităţi de producţie depanouri de lemn masiv (Holzindustrie Schweighofer Panels din Siret, fostă Swedwood) şi de plăci panel (Finnforest BACO Production, care urmează să-şi schimbe numele în Holzindustrie Schweighofer BACO), ambele achiziţionate în acest an.
Schweighofer a definitivat la sfârşitul lunii noiembrie achiziţia compania Finnforest BACO Production de la grupul finlandez Metsaliitto Cooperative care are o unitate de producţie la Comăneşti cu o capacitate anuală de 65.000 de metri cubi de plăci panel, unde lucrează 450 de anagajaţi. Fabrica de la Siret a fost cumpărată în primăvară de la grupul IKEA.
Omul de afaceri a precizat că achiziţiile din acest an au rolul de a completa portofoliul de produse al grupului şi de a realiza mai multe sinergii în cadrul grupului având în vedere că cele două fabrici erau clienţi importanţi pentru materiile prime fabricate de Schweighofer în România.
Riscurile de ţară opresc investiţiile
Deşi 2009 a fost un an bogat pentru Schweighofer din punctul de vedere al achiziţiilor, omul de afaceri spune că va opri investiţiile de pe piaţa românească din cauza riscurilor.
„Stopăm investiţiile în România, până va fi clară strategia de guvernare în România. Momentan e prea riscant pentru noi”, a precizat Schweighofer.
Interes pentru culturile energetice
Omul de afaceri mai deţine circa 11.000 de hectare de pădure În România. De asemenea, Schweighofer are în proprietate şi 5.000 de hectare de culturi agricole pe care intenţionează să planteze arbori care cresc repede şi care pot fi recoltaţi în 3 ani, 5 ani sau 10 ani.
Astfel, masa lemnoasă rezultată de pe aceste suprafeţe urmează să fie utilizată la producţia de electricitate realizată în unităţile grupului pe bază de biomasă.
Principal exportator pe piaţa japoneză
Cea mai mare parte a producţiei Schweighoghofer din România merge la export, astfel 85% din produsele din lemn sunt livrate către piaţa externă.
Principalul partener de export al Schweighofer este Japonia. De altfel, cu livrările realizate de Schweighoghofer din România reprezintă 90% din totalul exporturilor româneşti către Japonia.
DETALII:
Citeşte şi INTERVIU CAPITAL.RO: „Contractele ieftine pentru drumuri devin foarte scumpe pe termen lung”.
