Anul acesta, mai puţin de 5.000 de studenţi din străinătate au fost admişi în universităţile autohtone. Sunt atraşi însă nu atåt de calitatea învăţămåntului, cåt de preţurile încă mici.

Ponderea cursanţilor străini este, aşadar, mai mică de 3 procente din totalul studenţilor de la noi. Spre comparaţie, în Marea Britanie, aceştia ocupă peste jumătate din locurile din sistemul universitar. Potrivit rectorului Universităţii din Bucureşti, Ioan Pånzaru, cauzele atractivităţii scăzute a Romåniei sunt, în principal, procedurile greoaie de acordare a vizelor pentru studenţii din statele asiatice şi posibilitatea redusă de a studia în mai multe limbi. Astfel, pentru a urma cursuri cu profil economic, politehnic, umanist, agronomic sau sportiv, un student străin intrat la una dintre facultăţile din Romånia trebuie să plătească o taxă anuală de 3.200 de dolari. Aceasta creşte la 3.600 de dolari, în cazul cursanţilor la medicină şi farmacie şi la 4.700 de euro pentru cei care vor să înveţe în cadrul unei facultăţi de muzică, arte sau arhitectură. Iar dacă ţin neapărat să devină actori sau regizori într-o instituţie de învăţămånt din Romånia, tinerii străini trebuie să achite suma anuală de 7.600 de dolari. Indiferent de specialitate, studiile postuniversitare costă cu maximum 400 de dolari mai mult decåt sumele enumerate mai sus.

Acestea nu sunt însă valabile în cazul tuturor studenţilor internaţionali, întrucåt, începånd cu momentul aderării la Uniunea Europeană, legislaţia romånească prevede că „la admiterea în toate ciclurile universitare pot candida cetăţenii statelor membre, ai statelor aparţinånd Spaţiului Economic European (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) şi ai Confederaţiei Elveţiene în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii romåni“. Aşadar, pe långă posibilitatea de a candida pe locurile de la buget, de care erau privaţi pånă la acea dată, acum pot primi burse de studii şi beneficiază, de asemenea, de toate reducerile de care au parte şi studenţii romåni.

„Nu mă aştept la condiţii de lux sau echipamente de ultimă generaţie şi am înţeles că facilităţile puse la dispoziţie nu sunt chiar ideale, dar, din cåte mi s-a spus, sunt suficiente cåt să mă facă un bun doctor“, spune Zack Teeger, un britanic de 19 ani care va urma, din acest an, cursurile Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti. După spusele sale, alte argumente în favoarea alegerii Romåniei ca destinaţie de studiu sunt costul scăzut al vieţii de aici, recunoaşterea diplomelor emise în Romånia în toate statele membre UE, inclusiv în ţara sa natală, şi regimul de egalitate a studenţilor străini cu cei romåni, respectiv faptul că, spre deosebire de alte state pe care le avusese în vizor în vederea studiilor, aici nu va trebui să dea examene suplimentare. Apoi, „între Romånia şi Marea Britanie sunt multe zboruri ieftine, deci nu va fi o problemă să merg acasă de sărbători, de exemplu“.

Bani de buzunar din partea statului romån: 65 de euro lunar

Deşi de costuri reduse nu se bucură decåt cetăţenii comunitari, cei mai mulţi dintre studenţii care vin să studieze în Romånia nu provin din statele membre UE, ci cu precădere din Africa, ponderea acestora depăşind o treime din totalul studenţilor străini înscrişi. Apoi, chiar dacă pånă în momentul de faţă Ministerul Educaţiei nu a întocmit încă lista finală a studenţilor străini admişi anul acesta în Romånia, din datele disponibile reiese că cea mai impresionantă creştere s-a înregistrat în råndul tinerilor dintr-un alt stat nemembru, Republica Moldova. Astfel, dacă în anul universitar 2007-2008 fuseseră admişi 124 de studenţi de peste Prut, anul acesta vor începe cursurile în Romånia aproape 900.

Peste jumătate din studenţii ce urmează să fie înmatriculaţi anul acesta beneficiază de bursă. Contribuţia acesteia la un trai mai uşor este însă îndoielnică, întrucåt ea nu constă decåt în acoperirea costului de cazare în cămin şi într-o indemnizaţie lunară de 65 de euro pentru studenţi, respectiv 75 de euro pentru masteranzi şi 85 de euro pentru doctoranzi.

25% din totalul studenţilor străini din Romånia au optat pentru una din facultăţile bucureştene, următoarele în preferinţe fiind universităţile din Cluj, Constanţa şi Iaşi

Unul din trei studenti se vrea manager

DESTINAŢIE Marea Britanie este cea mai atrăgătoare ţintă pentru studenţii care intenţionează să se înscrie la o universitate din străinătate. 2007 este, de altfel, primul an în care, cu 95% din voturi ales drept „cel mai bun stat în care să înveţi“, Regatul Unit depăşeşte în preferinţe Statele Unite, chiar dacă la limită, pentru acestea din urmă optånd 93% din respondenţii studiului „Student Pulse“, realizat de portalul educaţional i-graduate.

OBSTACOLE Costul cursurilor şi al vieţii în ţara în care urmează să studieze reprezintă principalul motiv de îngrijorare al viitorilor studenţi (peste 80%). Alte probleme menţionate de respondenţi sunt dorul de casă (28%), cunoaşterea limbii engleze (27%), faptul că nu vor înţelege ce se va vorbi în jurul lor (26%) şi dificultatea cursurilor (21%).

PROFIL Cel mai mulţi dintre cei care au de gånd să studieze într-o ţară străină vor să urmeze cursuri de masterat sau doctorat (70%). De remarcat că doar 16% din ei vor să meargă în altă ţară pentru a urma cursuri universitare, restul de 14 procente regăsindu-se în råndul celor care pleacă pentru a învăţa mai bine limba ţării respective sau care iau parte la programele de schimb de studenţi. Cea mai populară specializare este cea în afaceri, o treime din totalul celor întrebaţi indicånd businessul ca arie de interes. Următoarele opţiuni sunt ingineria, tehnologia informaţiei, sănătatea şi medicina veterinară. Doar 5% dintre ei se declară interesaţi de ştiinţe.