Acum 2 ani, am fost invitat la Arad, la Universitatea Aurel Vlaicu, pentru un discurs în cadrul proiectului „Stimularea creativităţii tinerilor arădeni în domeniul economic şi social prin proiecte şi simulări antreprenoriale”. 

Tema principală a fost familiarizarea tinerilor cu mediul economic şi civic, precum şi cu cerinţele de pe piaţa muncii prin punerea lor în contact cu reprezentanţi ai mediului de afaceri.

Am evidentiat acolo 2 mari teme:

⇒   Nu putem vorbi despre nici o dezvoltare sănătoasă a mediului de afaceri local fără Educaţie Antreprenorială, iar școală românească, cu Baltagul, Harap Alb și Bunica se pregătește să moară, are mari carenţe în sensul acesta.

⇒   Recunoaşterea antreprenorilor în calitate de creatori de locuri de muncă şi de prosperitate trebuie să reprezinte mesajul principal transmis atât din zona politică, cât şi de către mediul de afaceri.

În UE, între 15% şi 20% dintre elevii care participă la un program al unei mini-întreprinderi în timpul învăţământului gimnazial vor înfiinţa ulterior propria lor firmă. Tinerii care beneficiază de studii antreprenoriale asimilează nu numai cunoştinţe de afaceri, dar şi aptitudini importante, printre care se numără creativitatea, spiritul de iniţiativă, tenacitatea, spiritul de echipă, capacitatea de înţelegere a riscului şi un simţ al responsabilităţii.

România lui Grivei și a lui Pintea Viteazul, arată așa:

⇒   Potivit INS, șomajul în rândul tinerilor sub 24 de ani este de 5 ori mai mare decât rată șomajului

⇒   43,3% dintre tinerii șomeri au o perioada a șomajului de peste 1 an. Și asta înainte de startul pandemiei. 

⇒   Potrivit Eurostat, avem una dintre cele mai mari rate ale abandonului şcolar din Europa; aproape 20% dintre tinerii între 18 şi 24 ani renunţă la studii.

⇒   61,3% din aceștia, invocă motive economice, mai exact, sărăcia. 23,4% au picat examenele, iar diferența spun că le este suficientă atâta școală

⇒   România are cel mai ridicat grad de sărăcie a tinerilor între 18-24 de ani care lucrează. 

Ce putem face pe termen scurt?

⇒   În peste 50% din ţările UE, educaţia antreprenorială face parte din educaţia secundară şi este OBLIGATORIE. În România, educaţia antreprenorială este predată o oră pe săptămână, în clasa X-a de liceu.

⇒   Introducerea educaţiei antreprenoriale încă de la grădiniţă: sunt ţări în UE care au creat programe speciale pentru dezvoltarea anumitor atitudini şi aptitudini ce stau mai târziu la baza spiritului antreprenorial.

⇒   Role Models – formarea unor echipe mixte din antreprenori şi manageri de multinaţionale şi/sau alţi antreprenori consacraţi care să se întâlnească frecvent cu elevi şi studenţi din toată ţara. Aşa cum s-a întâmplat la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, unde entuziasmul a fost foarte mare.

  • Crearea de oportunităţi antreprenoriale practice. Scoateți elevii din clădirile școlilor! Mergeți cu ei în viață reală!

De ce este important să investim în educaţie (antreprenorială)?

Ceea ce am spus şi am vrut să scot în evidenţă la Arad (sunt convins că se poate aplică pentru multe universităţi din ţară) este că:

„Între studenţii aflaţi în sala Universităţii Aurel Vlaicu şi studenţii de la Harvard (sau de la alte universităţi de prestigiu), nu există diferenţe!!”

Citim din ce în ce mai des despre români de succes. Români aflaţi în topuri mondiale în materie de inovaţie, unii în poziţii cheie în cele mai mari corporaţii, apreciaţi şi angajaţi în marile centre IT din lume, elevi şi studenţi premianţi în cadrul olimpiadelor internaţionale…

Şi studenţii de la Aurel Vlaicu, şi cei de la Harvard pornesc cu acelaşi potenţial. 

Nu geografia este cea care face clasamentele. Nu înseamnă că dacă te-ai născut în România ai mai puţine şanse să inovezi faţă de cel născut în SUA.

Cine ne poate opri că mâine dimineaţă să ne trezim cu o idee revoluţionară care până mâine seară să fie cunoscută pe tot globul? Cine…?

Dar de ce să stăm şi să ne tot uităm la ce fac cei de la Harvard? De ce nu am face un Harvard la noi, în România…

Sunt convins că o putem face, iar şansele sunt cu atât mai mari, cu cât profesioniştii tineri şi dornici de schimbare, de nou, vor reprezenta conducerea Universităţilor din România şi vor formă noile generaţii de tineri manageri de educație românească.

Să trezim noi sicriele de plumb, să nu mai stăm singuri în cavouri, să ne debarasăm de aripirile de plumb și să ne ridicăm că Traian Vuia, pionier al aviației mondiale.   

Altfel, în față crizelor (sanitare, economice, identitate națională), nu vom avea altă soluție decât aceea în care să luăm o foaie de hârtie și să ne scriem testamentul.