Ministerul Educatiei Nationale a primit 51% din bugetul necesar. Pentru cheltuieli de personal s-a alocat doar 58% din cat se ceruse, ceea ce inseamna fie ca trebuie date afara aproape 150.000 de cadre didactice, fie ca nu li se pot plati salariile. La capitolul cheltuieli materiale si servicii, s-a alocat doar 36% din necesar, iar pentru investitii, doar 13,7%.
Din acest an a intrat in vigoare si Legea administratiei publice locale, care prevede ca o parte importanta din finantarea scolilor trebuie sa vina de la bugetele locale. Pana la jumatatea lunii iunie, nici o unitate scolara nu primise vreun ban de la administratiile locale, pentru simplul motiv ca acestea nu votasera bugetul. Cu toate acestea, de exemplu, Primaria Municipiului Bucuresti a avut bani, peste 700 milioane lei, pentru organizarea unui festival de prost gust si fara audienta.
In aceste conditii, unitatile de invatamant aduna datorii importante si penalitati la regiile prestatoare de servicii. Lucrarile de reparatii si intretinere au fost sistate, pentru ca firmele au refuzat sa munceasca fara sa primeasca bani. Multe scoli din tara au facut program „la lumina” si au parolat telefoanele. Razvan Bobulescu, liderul Federatiei universitarilor „Alma Mater”, a avertizat de mai multe ori ca banii primiti de centrele academice ajung doar pana la 1 septembrie, deci este posibil ca din toamna sa nu mai existe invatamant superior. La Politehnica Bucuresti, o bucata de tavan a cazut in capul studentilor, iar Conel a intrerupt furnizarea energiei electrice pentru sapte ore.
Greva generala
a fost inutila
Unsprezece zile de greva generala a cadrelor didactice au fost inutile. In tot acest timp, s-au auzit acuze, injurii si vesnicul „Nu sunt bani!”. Cadrelor didactice li s-a promis ca vor primi salariile pana la sfarsitul anului si bani de concediu de odihna. Pentru asta a fost emisa chiar si o hotarare de guvern, care consfinteste astfel Constitutia Romaniei si toate legile salarizarii.
Ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, l-a acuzat pe Andrei Marga ca nu stie sa-si gestioneze resursele financiare. Marga spune tuturor, cu toate ocaziile, de peste un an si jumatate, ca nu primeste cei 4% din PIB si ca educatia nu este tratata ca prioritate nationala, asa cum arata legea. „Nu exista resurse nefolosite in invatamant. Dar sunt persoane care, dupa ce ca au dificultati cu gramatica limbii romane, se impleticesc si in gramatica ideilor si bavardeaza, in afara oricarei realitati. Ele confunda scolile cu fabricile”, spune Marga.
Remes il trimite
pe Marga in Parlament
In opinia ministrului finantelor, „Andrei Marga nu spune ce s-ar intampla daca invatamantul va fi subfinantat. El cere 4% din PIB, potrivit legii, ceea ce pentru multi este prea abstract. El imparte saracia la toata lumea, in loc sa spuna clar: „Nu-mi dati bani, atatea unitati trebuie inchise, atatia copii analfabeti vor fi, atat a crescut delincventa juvenila etc.”. Declaratiile trebuie sa fie facute in fata Parlamenului, asa incat, in cunostinta de cauza, alesii poporului sa-si asume raspunderea pentru ce se intampla in invatamant. Dar Marga nu vrea sa fie un om de sacrificiu”, declara Aron Racea, director al Trezoreriei Statului.
Lui Marga i se mai reproseaza ca are trei surse de finantare externa, de la Banca Mondiala, pe care nu le utilizeaza: din ianuarie 1997, un imprumut de 50 milioane dolari; din octombrie 1994, alti 50 milioane dolari; iar din 1998, alti 70 milioane dolari. Nici un sfert din acesti bani nu au fost deblocati, pentru ca, pana la Marga, reforma din invatamant a stagnat.
O posibila solutie pentru sustinerea financiara a invatamantului ar putea fi constituirea unui fond special, realizat din aplicarea unei cote de 4% la salariile brute platite lunar de unitatile economice.
Regiile autonome, societatile comerciale, companiile nationale, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, organizatiile economice straine cu sediul in Romania, reprezentantele din Romania ale societatilor straine care au personal roman, precum si alte persoane juridice ar trebui sa contribuie cu 4% din drepturile salariale brute pentru invatamant. Logica invocata este: „Cine beneficiaza de educatie trebuie sa contribuie cu bani”.
Pana la 5 iulie trebuie sa se reia negocierile intre Executiv, care a promis solutii, si reprezentantii cadrelor didactice, care ameninta cu blocarea bacalaureatului. La 1 iulie, parlamentarul intra in vacanta, fiecare pe unde poate sa-si duca familionul, in masina lui de lux, din economiile-i modeste.
Ceea ce inseamna ca, din toamna, este posibil ca 90% din scoli sa nu aiba lumina, aviz sanitar, telefoane si nici profesori. Universitatile care au ramas in picioare fie isi vor inchide portile, fie studentii vor iesi, din nou, in strada pentru burse si locuri civilizate in camine.    

Marina Dohi