Într-o perioadă în care Standard & Poor's te așteaptă să te depuncteze mai ceva ca arbitrii englezi și să-ți lipească pe frunte incalificabilul calificativ “junk”, trista poveste a lui Janos Toth, relatată în cea mai colorată manieră jurnalistică de către maeștrii de la The Guardian, are un ecou mai răsunător în țara în care electricianul Janos are de gând să vină decât în țara pe care o va părăsi.
Articolul din The Guardian este o magistrală bulă de oxigen pentru imaginea unei Românii la a cărei temelie chiar noi, românii, săpăm în fiecare zi parcă tot mai creativi și mai înverșunați.
Avem o veste tristă pentru Janos, maghiarul născut, conform relatării, în România și pe care nu-l va primi nimeni cu pâine și sare.
Dragă Janos,
să presupunem că ai fi rămas în România, iar în 2008 ți-ai fi luat un credit ipotecar în franci elvețieni ca să-ți cumperi un apartament cu 3 camere în București care costa aproximativ 100.000 de euro, preț la care dezvoltatorii imobiliari aveau o marjă de profit mai mult decât uriașă pentru că banii erau ieftini, iar oamenii cumpărau cu buletinul aproape orice.
Așadar, dacă ai fi făcut acest lucru, iar anul 2011 te găsea tot în România, află că lucrurile nu ar fi fost diferite absolut deloc față de situația pe care o trăiești acum.
Românii care și-au luat credite imobiliare în franci în 2008 îți pot confirma faptul că acum ajung să plătească și echivalentul a 1.000 de euro pe lună. Asta pentru că și în România francul elvețian aproape se dublase față de moneda națională. Singura diferență este că aici nu a luat nimeni nicio măsură specială pentru cei care s-au îndatorat în franci așa cum a luat guvernul de la Budapesta.
Astfel, dacă ai fi fost acum în România, ai fi lucrat de asemenea 6 zile din 7 câte 14 ore pe zi și cel mai probabil ai fi vrut să pleci în Ungaria, pentru că aici ți s-ar fi părut viața de nesuportat, așa cum li se pare și românilor care, din neștiință, s-au împrumutat în franci elvețieni și care au înjurat guvernul de la București când au auzit că guvernul maghiar vrea să înghețe cursul.
Faptul că Janos Toth consideră că în Ungaria nu mai e de stat nu înseamnă că trebuie să ajungem să le plângem de milă tuturor ungurilor. Povești despre dezastrele create de împrumuturile în franci elvețieni s-au scris și la noi și se pot scrie în orice moment. Faptul că în Ungaria a ajuns să se trăiască atât de rău încât locuitorii se gândesc să plece oriunde văd cu ochii, chiar și în România, este un mit.
Cei de la The Guardian citează un parlamentar european ungur care spune că 10 sau chiar 15% din populația Ungariei se află într-o sărăcie profundă. Din păcate, nici România nu stă mai bine la acest capitol.
Astfel, dragă Janos, după ce vei fi trecut de Nădlac și vei trage adânc aer românesc în piept, pregătește-te să faci ce făceai și până acum: “work 14 hour days, six days a week, and often Sundays as well” (The Guardian).