”Organizațiile semnatare vă solicită să nu nominalizați persoane cu profil militar pentru funcția de premier. Considerăm că în această perioadă este necesară consolidarea încrederii între administrație și cetățeni, iar o astfel de propunere nu credem că va contribui la această nevoie.
Demisia domnului Ludovic Orban din funcția de prim-ministru aduce o nouă criză politică, suprapusă crizelor de sănătate publica și economică. Din fericire, alegerile recent încheiate vor conduce la rezolvarea crizei politice prin instalarea unui nou Parlament și a unui nou Guvern.
În acest context, am constatat cu neplăcută surpriză preferința fermă pe care o arătați pentru instalarea în fruntea Guvernului a unor politicieni proveniți din zona de securitate națională. L-ați numit, fără nicio explicație, pe Nicolae Ciucă în funcția de premier interimar.
Nicolae Ciucă a fost general activ până anul trecut, trecând în rezervă doar pentru a respecta, formal, standardele NATO care cer ca ministrul apărării să fie un civil. La loc de frunte pe lista scurtă a potențialilor nominalizați pentru a conduce viitorul Guvern, alături de Nicolae Ciucă, se mai află și Eduard Hellvig, directorul SRI.
În acest an, Guvernul a numit în mod repetat ofițeri activi sau în rezervă la conducerea unor spitale sau Direcții de Sănătate Publică. Strategia națională de vaccinare pentru Covid-19 este coordonată de un medic militar.
Departe de noi intenția de a pune sub semnul întrebării carierelor domnilor Ciucă și Hellvig și cu atât mai puțin a medicilor militari (toți bărbați). Avem convingerea că dânșii au o carieră merituoasă în domeniul lor, iar față de medicii militari implicați în efortul de combatere a pandemiei avem respect și recunoștință.
Simțim totuși că este nevoie să vă reamintim că România este încă o democrație liberală, un stat civil, și nu unul militar. Forțele armate și serviciile de informații au un rol important, bine definit, cu atât mai mult în perioade de criză. Dar ele sunt și trebuie să rămână sub control civil. Or, în formulele agreate de dvs. instituțiile civile intră sub influența armatei și a serviciilor secrete.
Societatea românească parcurge o perioadă în care are nevoie de pace socială și de o relație bazată pe încredere și respect între cetățeni și guvernanți. Numirea unui prim-ministru cu profil militar anunță un recul al raporturilor autorităților cu cetățeanul.
Simbolic, mentalitatea moștenită din comunism menține cetățeanul într-o poziție inferioară autorității publice, în timp ce societatea civilă din România face de trei decenii efortul să pună oamenii “puterii” în serviciul cetățeanului. Ca să ilustrăm cu fapte foarte evidente, reamintim că cele mai vizibile vicii de funcționare a succesivelor guvernări – inclusiv a celei actuale – au fost legate de lipsa transparenței decizionale. Nouă ne este limpede că ultima preocupare a unui fost general de armată sau a unui fost director de servicii secrete va fi transparența propriei activități. Un prim-ministru militar nu ne va ajuta să ne simțim parteneri în actul de guvernare, ci simpli guvernați care trebuie să respecte fără să comenteze reguli impuse care au fost formulate fără nici o consultare publică.
Avem convingerea că în PNL, partidul care conduce majoritatea degajată din alegeri, există încă oameni politici, civili, aleși democratic, care au dorința și competența de a își asuma funcția de prim-ministru.
Organizațiile civice semnatare, membre ale Coaliția TamTam: ONG-uri pentru Cetățean, își exprimă speranța că veți avea înțelepciunea de a nominaliza un civil pentru funcția de prim-ministru.”, se arată în scrisoarea trimisă președintelui.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea