Valoarea vånzărilor din industria alimentară a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o creştere medie de 27% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Chiar dacă suntem în continuare în urma europenilor la consumul de lapte, carne sau ciocolată pe cap de locuitor, ultimele studii de piaţă indică o creştere spectaculoasă a vånzărilor produselor din aceste categorii în prima jumătate a acestui an. Conform companiei de cercetări de piaţă MEMRB Retail Tracking Services, în această perioadă, cea mai mare pondere în vånzările de bunuri alimentare au avut-o preparatele din carne procesată (34,5%), urmate de ciocolată (7,6%), ulei vegetal (6,9%), iaurt (5,5%), snacksuri (5,5%) şi lapte (3,9%). Cumulat, produsele lactate (iaurt, lapte, sana, kefir, småntånă, cremă de brånză, deserturi) reprezintă 16% din totalul pieţei, fiind a doua categorie din punctul de vedere al ponderii valorice deţinute în vånzări. Evoluţia acestei categorii se reflectă şi în vånzările companiilor de top din industria lactatelor. De exemplu, Friesland Romånia a înregistrat, în perioada analizată, o cifră de afaceri consolidată de 63 de milioane de euro, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru 2008, reprezentanţii companiei estimau o cifră de afaceri de cel puţin 100 de milioane de euro, însă ţinånd cont de ritmul alert în care se dezvoltă piaţa romånească, este foarte probabil că estimările companiei vor fi depăşite.
Uleiul, lactatele şi alunele, cele mai mari creşteri
Din punctul de vedere al dinamicii, cea mai alertă creştere a vånzărilor au avut-o făina albă şi mălaiul (63,4%), sana şi kefirul (63,2%), uleiul vegetal (63%) şi alunele (53,3%), mai arată studiul MEMRB. De menţionat că aceste date se bazează pe vånzările de bunuri alimentare în sectorul off-premise (nu se iau în calcul vånzările în baruri, restaurante, hoteluri) şi nu includ vånzările din magazinele cash&carry.
Evoluţia categoriei uleiului vegetal este în strånsă legătură cu creşterile puternice de preţ de pe piaţa romånească. Ritmul pieţei s-a făcut simţit şi în afacerile producătorilor. Astfel, Argus Constanţa a obţinut, în perioada aprilie-iunie 2008, un profit net de aproximativ 4,8 milioane de euro, de aproape 24 de ori peste cel realizat în perioada similară din 2007. Afacerile companiei au urcat cu 78%, pånă la 14 milioane de euro, iar profitul net s-a ridicat la circa 6,3 milioane de euro.
Potrivit MEMRB, producătorii Argus, Bunge, Cargil, Prutul şi Ardealul cumulau 75,1% din totalul vånzărilor de ulei vegetal, realizate în primul semestru pe piaţa autohtonă. Pe ansamblul pieţei, 90,4% din vånzări, din punct de vedere valoric, revin uleiului de floarea-soarelui, 5,7% celui de măsline, iar 3,9% altor tipuri de ulei vegetal.
Creştere în valoare, dar nu şi în volum
În ceea ce priveşte ambalajul, romånii preferă, în proporţie de 94,2%, să cumpere produsul în recipientele de plastic, în special din supermarketuri şi hipermarketuri, aproape 50% din cumpărăturile de ulei realizåndu-se în astfel de centre comerciale.
În cazul categoriei sana şi kefir, creşterea pieţei este explicată prin intrarea unor noi jucători în industrie şi prin creşterea investiţiilor în promovarea şi distribuţia acestor produse. Practic, din punct de vedere valoric, în primele şase luni, aproape 56% din această piaţă revenea producătorilor Friesland, Tnuva, Almera, Primulact şi Paulact.
În concluzie, creşterea valorică a vånzărilor de bunuri alimentare a fost net superioară cifrelor de volum, tendinţa fiind explicată prin creşterea preţurilor alimentelor, respectiv majorarea costurilor de producţie.
43,2% din vånzările realizate pe piaţa bunurilor de larg consum din Romånia sunt reprezentate de alimente
