Dobânzile bancare au crescut în toate statele central şi est-europene. Primele care resimt efectele neplăcute ale situaţiei sunt firmele mici şi mijlocii, dependente de finanţări.
Bancherii din regiune dau puţine şanse de schimbare a situaţiei în viitorul apropiat. Creditele au devenit mai greu de accesat din cauza avansului dobånzilor, iar perspectivele de reducere a acestora în curånd aproape nu există. În Romånia, Bulgaria, Ungaria şi Polonia, dobånzile la creditele noi în moneda europeană au fost mai mari în august decåt în ianuarie pe aproape toate palierele, atåt pentru populaţie, cåt şi pentru firme, potrivit datelor publicate de băncile centrale. Singura excepţie: costul împrumuturilor pentru locuinţe acordate ungurilor a scăzut în această perioadă.
În grupul celor patru ţări, cea mai mare creştere a dobånzilor la creditele în moneda europeană pentru firme apare în Romånia. Dobånzile medii practicate la acestea au crescut de la 7,79%, cåt erau în ianuarie, la 8,66% în luna august, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a Romåniei. Astfel, creditele pentru firmele locale au devenit mai scumpe şi decåt cele acordate în Bulgaria, unde se practicau cele mai mari dobånzi în ianuarie.
În schimb, media dobånzilor anuale efective practicate la creditele noi în euro acordate romånilor nu a fost cea mai mare din regiune. Cele mai ridicate costuri la creditele de consum în moneda unică acordate în grupul celor patru ţări erau înregistrate în august în Ungaria. Populaţia acestei ţări a plătit în august dobånzi anuale efective la creditele de consum, în euro, de 13,58%, în timp ce la noi rata a fost de aproximativ 12%. În acelaşi timp, cele mai scumpe finanţări în euro pentru achiziţia de locuinţe se accesau în Bulgaria. În medie, la creditele noi pentru locuinţe s-a plătit o dobåndă anuală efectivă de aproape 8,9%, puţin mai ridicată decåt cea înregistrată la nivelul pieţei locale.
Fondurile europene, salvarea IMM-urilor
Condiţiile de acordare a creditelor s-au modificat însă din august pånă în prezent. În ultimele săptămåni, mai multe bănci de pe piaţa autohtonă au mărit dobånzile nominale practicate la împrumuturile acordate în euro. În Romånia, cele mai importante majorări au fost operate de Banca Romånească şi de UniCredit Ţiriac.
În condiţiile în care finanţările bancare devin tot mai scumpe din cauza crizei la nivel internaţional, bancherii consideră că firmele mici şi mijlocii din Romånia, cele care reprezintă motorul economiei, îşi pot continua dezvoltarea prin contractarea de fonduri europene.
IMM-urile, spre deosebire de companiile multinaţionale, sunt dependente de finanţările de la băncile autohtone. „În cele mai multe cazuri, IMM-urile se bazează mai mult pe finanţările interne decåt alte companii“, a declarat săptămåna trecută viceguvernatorul Băncii Naţionale a Romåniei, Eugen Dijmărescu, în cadrul conferinţei Euromoney de la Salonic, adăugånd că acestea ar trebui să apeleze la finanţările europene. Pe de altă parte, viceguvernatorul BNR consideră că firmele mici şi mijlocii au nevoie să fie sprijinite, fapt ce constituie o preocupare generală la nivel european.
Cerc vicios
Dacă băncile ar înceta să finanţeze firmele, acestea ar intra într-un cerc vicios, a afirmat, la acelaşi eveniment, preşedintele Bancpost, Mihai Bogza. „Companiile din Romånia vor produce mai puţin, vor fi mai puţin capabile să îşi ramburseze împrumuturile, deci vom vedea un cerc vicios. Dacă firmele vor reduce producţia, vor avea mai puţini angajaţi, oamenii vor fi disponibilizaţi şi vor avea greutăţi la rambursarea împrumuturilor de consum şi ipotecare“, explică şeful Bancpost.
De sprijinirea firmelor pentru contractarea de credite s-au arătat preocupaţi şi alţi bancheri europeni. „Tot ce poţi face este să dai garanţii şi să zici: continuaţi să împrumutaţi firmele“, afirma Gikas Hardouvelis, economistul-şef al Eurobank EFG Group, după ce spusese că toată lumea se aşteaptă ca, în 2009, evoluţiile să fie mai negative decåt în prezent. „Azi, mediul internaţional lucrează împotriva noastră“, spune Hardouvelis, făcånd referire la perioada anterioară, cånd dobånzile erau mici la nivel internaţional, iar capitalurile curgeau către regiune.
Economiştii europeni se aşteaptă la reducerea intrărilor de capitaluri în regiune, ceea ce înseamnă scăderea investiţiilor şi a activităţii economice şi, nu în ultimul rånd, la un avans mai lent al creditării.
«Dacă firmele vor reduce producţia, vor avea mai puţin angajaţi, oamenii vor fi disponibilizaţi şi vor fi mai puţin capabili să ramburseze împrumuturile.»
Mihai Bogza, preşedinte Bancpost
