Cota de piaţă a autoturismelor cu motoare diesel a scăzut, în acest an, cu peste 10%, pe fondul scumpirii carburanţilor, iar comercianţii caută soluţii pentru a contrabalansa acest recul.
Pentru clienţi a fost întotdeauna dificil să aleagă între un propulsor diesel şi unul alimentat cu benzină pentru modelul de vehicul dorit. De cele mai multe ori, alegerea s-a făcut emoţional, fără a calcula cu exactitate care dintre cele două motoare este mai avantajos. Mult mai puţin vizibile, dar extrem de importante, sunt eforturile producătorilor şi ale comercianţilor auto de a avea o ofertă adecvată în funcţie de mişcările pieţei. „Este foarte dificil pentru un producător să stabilească un ritm de fabricaţie în funcţie de tipul de motor cånd apar astfel de schimbări. Noi am luat decizia de a schimba volumele, şi vorbim aici de sute de mii de maşini, în funcţie de cerere, dar este foarte greu să stabileşti trendul exact, mai ales pe termen lung“, a declarat pentru Capital Phil Waring, vicepreşedinte pentru vånzări al Mazda Motors Europe.
Calculele se fac la pompă
Piaţa auto autohtonă a fost dominată de propulsoarele pe benzină. În ultimii cåţiva ani, însă, vånzările de autoturisme diesel s-au înscris pe un trend vizibil ascendent. Dacă în 2003 numai 24,6% dintre autoturismele comercializate aveau motoare alimentate cu motorină, în 2007 cota de piaţă a acestora ajunsese la 43,7%, iar majoritatea comercianţilor s-au grăbit să anunţe că dieselul va trece de 50% şi au acţionat în consecinţă, cerånd producătorilor tot mai multe vehicule dotate cu astfel de motoare.
Trendul pieţei s-a schimbat brusc începånd chiar cu primele luni din 2008. De la 45,7% din totalul autoturismelor våndute în ianuarie, cota de piaţă a dieselului a scăzut treptat, ajungånd în această vară la ceva mai mult de 30%. Motivul acestei răsturnări de trend: preţul la pompă al motorinei. Acesta l-a depăşit pe cel al benzinei, în principal din cauza majorării accizei pentru acest tip de carburant şi a cotaţiilor-record înregistrate de petrol pe pieţele internaţionale. Aşa se face că un şofer care parcurge circa 15.000 km/an trebuie să plătească pentru motorina necesară deplasării (4,9 l/100 km) cu circa 160 de euro mai mult decåt în 2006, de exemplu, în timp ce unul care parcurge aceeaşi distanţă, dar are motor alimentat cu benzină (7,2 l/100 km) achită cu numai 120 de euro mai mult decåt acum doi ani.
Desigur, se pot face numeroase calcule, pornind de la consumul mai redus al motoarelor diesel, de la preţul mai mare al acestora şi trecånd prin costurile de întreţinere şi numărul de kilometri parcurşi anual, dar rezultatul cu impact imediat la buzunarul clientului rămåne preţul achitat la pompă. „Puţini clienţi fac calcule privind recuperarea banilor daţi în plus pe un diesel. Cert este că dieselul are un preţ iniţial mai mare. Altă constantă este taxa de poluare, care este mai mică la diesel pentru că emite mai puţin CO2. În fine, preţul combustibilului, consumul vehiculului şi numărul de kilometri parcurşi sunt alte elemente care ar trebui luate în calcul. Eu am făcut un calcul asemănător pentru tatăl meu, care dorea o Mazda2 diesel, şi am ajuns la concluzia că vor trece ani buni pånă îşi va putea recupera banii. Nici nu ştiu dacă va mai trăi pånă atunci“, spune, zåmbind, Phil Waring.
Viitorul, la fel de încurcat
Dacă în acest moment pare mai rentabilă achiziţionarea unui vehicul alimentat cu benzină, în viitorul nu foarte îndepărtat situaţia se poate inversa din nou. „Fiind bătaie mare pe zona de maşini mici şi mai ieftine, e normal ca motoarele pe benzină şi de cilindree mică să fie cele mai våndute. Nu ai de ce să plăteşti preţul de achiziţie mai mare pentru o maşină diesel, în condiţiile în care preţul de la pompă este similar la diesel şi la benzină. Cu toate acestea, argumentul principal care rămåne în favoarea dieselului este consumul mai redus de carburant şi preţul mai bun la revånzare“, consideră Brent Valmar, director general al Porsche Romånia.
Directorul de vånzări al Romcar, Dragoş Magdalina, consideră că, în prezent, „s-a ajuns la un raport corect în vånzările motorizărilor diesel raportat la cele pe benzină“. Pentru a atinge însă acest obiectiv, importatorul Ford a fost nevoit să apeleze la o promovare mai agresivă. „Spotul pentru Fiesta diesel nu are ca scop sensibilizarea clientului în favoarea unei motorizări, ci realizarea unui mix corect, care a fost atins în vånzările acestui model în perioada curentă“, continuă Magdalina. Pe de altă parte, importatorul Mazda pentru Romånia, care tocmai a anunţat o creştere a ţintei de vånzări pentru acest an de la 2.000 la 2.500 de unităţi, a cerut producătorului ca acele 500 de unităţi suplimentare să aibă propulsoare alimentate cu benzină.
Cert este că aceste modificări de tendinţă, care nu au loc numai în Romånia, ci şi în alte state europene, pun producătorii la grea încercare. „Piaţa europeană este foarte volatilă şi s-a schimbat substanţial în ultimele şase luni. Problema noastră constă în faptul că pieţele din Europa diferă foarte mult, şi schimbările sunt frecvente. În Marea Britanie, de exemplu, 2% din piaţă a trecut brusc de la benzină la diesel, iar în Germania, 8% din piaţă a trecut de la diesel la benzină. E greu de stabilit mixul de propulsoare. Dieselul este şi va rămåne o parte foarte importantă a pieţei europene. Benzina poate că va recupera ceva din terenul pierdut cu cåţiva ani în urmă, dar nu va scoate dieselul de pe piaţă. Noi trebuie doar să găsim balanţa perfectă pentru a acoperi cererea viitoare de pe piaţă“, susţine Phil Waring.
«Clienţii cumpără emoţional. Dacă preţul motorinei creşte, vor motoare pe benzină, şi invers.»
Philip Waring, vicepreşedinte vånzări Mazda Motors Europe
Benzina recåştigă teren
În primul semestru al acestui an, ponderea dieselului în totalul vånzărilor de autoturisme a scăzut constant, de la 45,7%, în ianuarie, la 32,6% în iunie.
