Dintre sutele de CV-uri care ajung prin diferite mijloace de comunicare la firmele de recrutare si selectie – posta, e-mail, fax sau altele – foarte multe nimeresc direct in dosarul „rezerve”, daca nu cumva la cosul de gunoi. In general, CV-urile care iau aceasta nedorita destinatie sunt cele care ridica semne de intrebare cu privire la logica si la capacitatea de organizare a expeditorului sau cele care trezesc suspiciuni serioase privind onestitatea candidatului. „Candidatii eterni” – cei care isi trimit CV-ul la toate anunturile, uneori pentru posturi pentru care exista o incompatibilitate flagranta – risca sa nu mai fie chemati nici pentru cele cu care par sa se potriveasca.
Un recrutor nu va acorda atentie in mod sigur CV-urilor care sunt prea sumare sau incomplete. El nu se va opri cu privirea nici asupra celor prea stufoase, cu explicatii si cu referinte inutile pentru faza initiala a aplicatiei. Amuzat, dl George Butunoiu, director la firma Ward Howell, spune ca recordul la aceasta categorie a fost un CV trimis prin fax care avea nici mai mult, nici mai putin decat 34 de pagini. „Nu de putine ori primim CV-uri sub forma de roman autobiografic: „M-am nascut in vara anului 1968, la Ciulnita, mama era contabila si am doi frati mai mici si o sora maritata; am facut gradinita la…””.

Topul greselilor fatale din CV-uri

Cu ajutorul specialistilor de la firma de recrutare si selectie Ward Howell Romania, am incercat sa sintetizam cele mai grave greseli care apar in CV-urile trimise de candidati. Daca va veti regasi, intr-un fel sau altul, pe aceasta lista, inseamna ca nu mai trebuie sa cautati explicatii la raspunsurile negative primite de la firmele la care ati apelat pentru un loc de munca. Interlocutorii nostri ne asigura insa ca, dincolo de aceste cauze obiective, intotdeauna vor exista si multe „victime colaterale”.     

Sfatul consultantului:

Trei sau patru candidati dintr-o suta sunt chemati la interviu

Ca firma de recrutare, primim adesea mesaje mustratoare de genul: „V-am trimis CV-ul acum sase luni si nu m-a chemat nimeni la interviu. Nu mi s-a oferit nici un post, nici macar nu m-a chemat cineva sa ma testeze, sa vada ce stiu!”… Unii incearca sa gaseasca singuri un raspuns: „Banuiam eu ca postul era dinainte ocupat…” sau „Habar nu aveti sa va faceti treaba…” etc. Cei mai multi „cautatori de joburi” sunt convinsi ca, daca ar sta fata in fata cu angajatorul, l-ar putea convinge. Marea problema este, insa, ca foarte putini ajung pana acolo.
Ce-i de facut? Prima reactie logica pare a fi sa te pui in locul recrutorului si sa iti imaginezi cum functioneaza o de firma de recrutare sau departamentul de recrutare al unei companii mari.
· O firma de recrutare primeste zilnic cateva zeci sau chiar sute de CV-uri;
· Un consultant studiaza fiecare CV, in medie, trei-cinci minute, timp in care trebuie sa decida ce va face cu el: cum sa-l clasifice si in ce categorie sa-l puna (daca e o candidatura spontana) sau sa-l puna
intr-unul dintre dosarele „de contactat”, „rezerve” sau „raspuns negativ”, daca e primit in urma unui anunt;
· Cand se face o recrutare, daca se folosesc anunturile, se incepe cu candidatii care au raspuns; daca nu, se face mai intai o selectie in banca de date (aceleasi dosare: „de contactat”, „rezerve” etc.) si, apoi, o „lista tinta” cu numele persoanelor vizate, din diferite firme, pentru a fi contactate.
Dintre toti cei care ne contacteaza, numai trei-patru din 100 pot fi chemati la o intalnire in prima luna de la trimiterea CV-ului si, poate, cinci-zece in urmatoarele sase luni. Nici o firma de recrutare nu isi poate permite sa se intalneasca cu mii de candidati doar „ca sa ne cunoastem mai bine, sa va explic ce as dori eu, ce fel de firma, ce fel de post, ca sa va dati seama ce stiu sa fac etc.” – cum ni se sugereaza adesea. Cand un candidat este invitat la o intalnire cu o firma de recrutare, cu siguranta ca se are in vedere un anumit post, chiar daca, de multe ori, nu i se spune candidatului acest lucru.
Sansa ca un candidat sa fie printre cei care sunt chemati la o intalnire depinde, in mare masura, de calitatea CV-ului (continut, forma etc.). Consultantul care face procesarea CV-urilor trebuie ca in acele trei-cinci minute sa isi faca o imagine cat se poate de clara despre candidat. Toate recrutarile incep cu candidatii despre care avem informatii suficient de clare (studii, experienta, date personale, renume, imagine publica etc.).
Numai in cazuri extreme sunt inclusi de la inceput si altii. Este bine de avut in vedere ca un consultant cu experienta poate sa-si dea seama cand anumite informatii intentionat vagi pot ascunde surprize de proportii: studii neterminate sau o facultate facuta in noua ani, un curs de doua zile prezentat ca o mare specializare, joburi „sarite”, impresia ca lucreaza la o firma mult mai mare si mai prestigioasa decat in realitate etc. Ori de cate ori apare o astfel de suspiciune, reactia instinctiva a consultantului va fi sa puna la „rezerve” sau chiar la „raspuns negativ” CV-ul acelui candidat sau sa-l clasifice intr-o categorie inferioara, cu sanse mult mai mici de a fi contactat ulterior.

Greseli de forma

Iau drumul cosului de gunoi CV-urile care:
· au formate neuzuale, greu de urmarit sau care contin informatii fara sens pentru scopul vizat initial. O pagina intreaga cu „Key Qualifications” sau cu „Eastern European Experience”, in care sunt insirate cate in luna si in stele, nu prea poate fi luata in serios
· contin greseli serioase de limba, indiferent care este ea: romana, engleza, franceza etc. Candidatul care nu face efortul minim de a verifica cu atentie un CV de care poate depinde cariera lui ori nu este prea interesat, ori este superficial
· au un format prea fantezist sau, in extrema cealalta, cele de-a dreptul neglijente (hartie foarte proasta, scrise de mana, murdare etc.). Peste 90% din CV-urile trimise pe e-mail sunt incluse in corpul mesajului (Rich Text) sau in fisiere atasate Word, fapt pentru care recrutorii si-au dezvoltat principalele instrumente in aceasta directie. Sa obligi pe cineva sa desfasoare o intreaga logistica pentru a putea deschide si citi un mesaj trimis intr-un format cu totul neuzual il poate complexa pe receptor, atunci cand nu-l enerveaza de-a binelea. Nu intotdeauna cel care primeste CV-ul are aceleasi instrumente tehnice ca expeditorul, e posibil ca pe ecranul lui sa apara cu totul altceva decat se intentiona. Pe de alta parte, inainte de expediere trebuie verificata si stabilitatea formatului: nu sunt putine documentele la care, daca se schimba o virgula, se „prabusesc” instantaneu, ca un castel de carti de joc, devenind, uneori, imposibil de urmarit. Nu se poate miza intotdeauna pe faptul ca un consultant isi va permite sa piarda 15 minute ca sa refaca formatul acelui CV, daca nu este vorba despre un candidat cu totul deosebit. Atentie: majoritatea „template”-urilor de pe Internet (elegant resume, contemporary resume etc.) sunt prost facute (urmaresc doar designul, fara sa le pese de stocarea ulterioara) si sunt un cosmar pentru recrutori
· sunt prea „originale”: e bine ca aceia care nu pot sta linistiti cand scriu CV-ul sa-si transfere surplusul de energie numai in scrisoarea de intentie.
In mod sigur vor fi aruncate la cos toate CV -urile care nu respecta cerintele de forma si de continut specificate de catre recrutor: limba in care este redactat, informatii specifice, cod etc. Cand o firma care lucreaza la zece recrutari simultan primeste un CV „in legatura cu postul dumneavoastra”(!!), mai ales daca in anunt se cerea sa se precizeze clar un anumit cod, nu numai ca nu va intra pe traseul ce l-ar putea duce pe candidat spre interviu, dar va reusi chiar sa-l irite pe consultant.

Greseli de fond

Nu vor intra in atentia consultantului CV-urile care:
• nu contin o descriere suficient de clara a studiilor: daca facultatea este terminata, licenta, la ce universitate, ce departament, zi/seral/fara frecventa etc. r
• nu sunt puse datele si duratele exacte (cel putin luna/anul) la locurile de munca, studii, cursuri etc. „‘96-97 – specializare in SUA la …” poate insemna orice, intre doua zile si doi ani. La fel si in cazul locurilor de munca: daca nu sunt puse datele exacte, si de inceput si de sfarsit, recrutorul va fi aproape sigur acel candidat are ceva de ascunsr
• nu au mentionata varsta candidatului. Oricat de nedrept ar putea fi, varsta este primul lucru luat in calcul intr-o recrutare. Un consultant nu va putea merge niciodata sa spuna unui client (angajatorului) ca nu stie varsta candidatului r
• nu contin o scurta descriere a firmelor in care a lucratr
• nu cuprind o descriere clara a postului pe care a lucrat. Mai ales in Romania, unde denumirea „jobului” poate ascunde aproape orice, este strict necesar sa se faca o astfel de descrierer
• nu au nivelul de cunoastere a limbilor straine clar precizat: „Limbi straine: engleza si italiana” inseamna, aproape sigur, ca le vorbeste prost! r
• pun la indoiala profesionalismul recrutorului. De exemplu, cand nu sunt indicate suficiente optiuni de contact (e-mail, adresa postala, telefoane: mobil, birou, acasa etc.). Cei care trimit CV-uri unei firme serioase de recrutare trebuie sa stie ca niciodata nu-i va suna cineva la birou, spunand altora cine este si pentru ce-l cauta, deoarece este una dintre regulile de baza in „bransa”. Candidatul care lasa doar un singur numar de telefon cu mentiunea „numai dupa ora 21” trebuie sa fie foarte sigur pe el ca sa poata strica seara unui consultant. Un consultant nu va contacta un candidat care, la rubrica „numele firmei la care lucreaza in prezent” scrie: „o cunoscuta firma din domeniul…”. Pe de alta parte, cei care nu isi dau adresa, evident, nu trebuie sa se astepte sa primeasca raspunsurile telefonic.r
r
r
Vitrina Cartiir
r
Gandire rapida: bugetul, de Richard Templar, editura Rentrop&Straton este o veritabila calauza prin etapele cheie ale pregatirii, predarii si mentinerii unui buget. Cartea este o sursa de informatii foarte practice pentru cei care nu au o specializare economica si nici nu au mai avut de-a face in decursul carierei lor cu activitati legate de gestionarea bugetului unui departament, spre exemplu. Autorul reuseste sa structureze intr-un numar mic de pagini tot ce trebuie sa cunoasca un angajat caruia ii revine pentru prima data aceasta responsabilitate despre felul in care se intocmeste un buget, cum se obtin informatiile necesare, ce trebuie sa faca cu materialul dupa ce a fost scris, cum sa-l verifice sau cum sa o scoata cat mai bine la capat cand are o multime de probleme. Pe parcursul lucrarii, cei interesati vor gasi metode rapide de a obtine rezultate maxime cu eforturi minime, liste de control si recomandari utile despre cum trebuie prezentat un buget sau cum trebuie justificat. r
Pentru achizitionare: tel.: 337.41.46, fax: 337.22.11r
r
Franceza economica si de afaceri, de Luminita Aron, Editura Niculescu, este un manual adresat tuturor celor care se pregatesc pentru domeniul economic atat celor care au studiat limba franceza la scoala si doresc sa-si imbunatateasca vocabularul cu termeni din franceza de afaceri si sa-si perfectioneze cunostintele de gramatica, cat si managerilor sau oamenilor de afaceri implicati in diferite activitati economice, de comert, servicii si schimburi internationale. Lucrarea este structurata pe trei capitole: studiul vocabularului de specialitate, exercitii de gramatica si corespondenta. Sistemul in care sunt concepute exercitiile ajuta nu numai la stapanirea constructiilor gramaticale, ci si la fixarea lexicului economic, conditie esentiala pentru cei care vor sa inteleaga si sa se faca intelesi.r
Pentru achizitionare: tel./fax: 222.03.72, 224.24.80.r
r
Transfer de cunostinte si practici managerialer
Un MBA britanic, structurat pe module independenter
Parteneriatul incheiat de CODECS cu Open University din Marea Britanie a facut posibila introducerea in Romania, inca de acum noua ani, a unui program de MBA recunoscut international si, implicit, a unui concept de succes: instruirea manageriala la distanta.r
r
Avantajul principal al invatamantului la distanta este acela ca nu se intrerupe activitatea profesionala – cursantii pot studia si lucra in acelasi timp, aplicand in practica modelele teoretice si exemplele practice din studiile de caz. r
Programul de MBA este modular, permitand o schema de studiu flexibila: obtinerea de catre fiecare cursant a nivelului dorit de calificare, fie prin studierea unui singur modul de curs, fie a unei etape ori a intregului program. Pe parcursul pregatirii, cursantii beneficiaza de asistenta tutorilor. r
Acestia sunt practicieni – manageri de succes care, prin varsta si experienta, au capacitatea de a indruma si sustine cursantii pe tot parcursul programului. „Studiul in cadrul unei universitati internationale mi-a dat posibilitatea de a acumula aceleasi cunostinte ca oricare alt cursant din Europa. Sentimentul inferioritatii fata de colegi din alte tari europene a disparut cu totul. Acum sunt convins ca pot indeplini jobul meu oriunde in UE”, apreciaza Laurentiu Florin Dimitriu, manager vanzari pe tara la Nestle Romania.r
Acoperirea geografica mare, prin cele 13 centre regionale CODECS, reprezinta un alt avantaj competitiv: cursantii se pot inscrie la program in oricare dintre principalele orase ale tarii. Beneficiul programului de MBA desfasurat in sistemul invatamantului la distanta este, pe langa obtinerea unei calificari de prestigiu si gasirea unor cai de dezvoltare a carierei profesionale, si cresterea profitabilitatii organizatiilor care isi sponsorizeaza angajatii. „In procesul de dezvoltare a unui lider, instruirea este absolut necesara, este de parere Sorin Rogojinaru, manager training de vanzari Michelin Romania. Cu cat o persoana are in bagajul de cunostinte tehnici si metode de lucru de calitate, experimentate in situatii reale de lucru, cu atat ii va fi mai usor sa ia decizii rapide intr-un mediu de afaceri dinamic.” r
Informatii suplimentare la CODECS, Str. Agricultori nr. 37-39, sector 2, Bucuresti, tel.: 252.51.82, 252.51.83, 252.51.84, e-mail: marketing@codecs.ro, adresa de Internet: www.codecs.ro.