Baza americană de la Deveselu este doar o mică parte din proiectul de apărare antirachetă. Scutul are rolul de a apăra America şi aliaţii săi de rachete balistice lansate de inamici. Ca să poată funcţiona, are nevoie de radare şi de rachete performante care să le poată urmări şi distruge pe cele ale inamicului.

Proiectul a presupus construirea a două baze terestre, una în România şi alta în Polonia. Lor li se vor alătura nave de luptă poziţionate în Marea Mediterană. În momentul în care radarele de ultimă generaţie aflate în Turcia şi Marea Britanie vor identifica o rachetă trasă de inamic, atunci proiectilele defensive ale scutului vor fi lansate pentru a distruge ţinta.

La Deveselu vor ajunge 44 de rachete, numite de specialişti – interceptori. Agenţia Americană de Apărare Antirachetă a anunţat că a alocat 550 de milioane de dolari pentru realizarea lor.

Aceşti interceptori vor avea o autonomie de 500 de kilometri, pot să ajungă la o altitudine de 160 de kilometri şi ating viteza de 9.600 de kilometri pe oră.

Baza de la Deveselu a fost inițial construită în 1952, cu bani veniţi de la Uniunea Sovietică. Acolo s-au înregistrat şi câteva premiere: aterizări ale avioanelor MiG 15 şi primul zbor supersonic, cu un MiG 19.

De altfel, scutul este şi subiectul unei dispute aprinse între Statele Unite şi Rusia. Vestul şi Alianţa Nord-Atlantică privesc proiectul cu entuziasm. Ca pe o măsură eficientă de protecţie în cazul în care potenţialul inamic porneşte un război cu rachete balistic. Rusia consideră că scutul de la Deveselu îi ameninţă securitatea şi a lansat numeroase avertismente.

"Rusia deţine rachete care pot distruge orice element antibalistic instalat de Statele Unite", avertizează generalul rus Serghei Karakaiev, şeful Forţelor strategice ruse, referindu-se la sistemele antirachetă montate de NATO în România şi Polonia.

Rusia deţine rachete care pot distruge orice element antibalistic instalat de Statele Unite, avertizează generalul rus Serghei Karakaiev, şeful Forţelor strategice ruse, referindu-se la sistemele antirachetă montate de NATO în România şi Polonia.

"Evaluările specialiştilor arată că sistemele antirachetă americane aflate în curs de instalare nu vor putea rezista unui atac intens efectuat de unităţi strategice ruse", a declarat Serghei Karakaiev, citat de agenţii de ştiri ruse.

Oficialul militar a dat asigurări că pe teritoriul Rusiei există sisteme moderne de rachete balistice ale căror poziţii nu sunt cunoscute de "inamici".

"Există sisteme de rachete pe teritoriul Rusiei – din regiunea centrală Tver până în Irkuţk, Siberia – care sunt ascunse de atacurile inamice", a subliniat Karakaiev. "De aceea, Rusia nu intenţionează să monteze rachete strategice în regiunea Arctica; nu sunt necesare", a explicat şeful Forţelor strategice ruse.

Preşedintele Vladimir Putin avertiza, în urmă cu o lună, că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. "Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice", declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie.