Criza economică şi dorinţa Alianţei Nord-Atlantice de a-şi eficientiza operaţiunile au stimulat conceptul de "smart defence", care va fi promovat inclusiv la Summitul de la Chicago, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, într-un interviu publicat astăzi de Kommersant şi citat de Agerpres.
"Smart defence" nu constituie o "acoperire a găurilor pe termen scurt", potrivit acesteia, iar statele îşi asumă obligaţii pe termen lung de a coopera cât mai strâns cu putinţă. Este vorba de solidaritate transatlantică şi de o distribuire corectă a presiunii financiare cu ajutorul abordărilor novatoare, a spus Oana Lungescu.
"NATO practic nu are o armată proprie, iar pentru realizarea diferitor operaţiuni, statele membre îşi pun la dispoziţia organizaţiei forţele militare proprii. Criza a avut o influenţă mare asupra bugetelor naţionale alocate apărării. Cu toate acestea, noi trebuie să fim siguri că şi acum şi în viitor vor avea destule forţe şi resurse pentru a răspunde tuturor provocărilor în domeniul securităţii. Noi nu putem cheltui mai mult, prin urmare, trebuie să cheltuim mai chibzuit. Acesta şi este sensul conceptului de smart defence”, a explicat purtătorul de cuvânt al Alianţei.
"Este vorba de stabilirea priorităţilor, de specializare şi de identificarea unor soluţii interstatale la problemele comune. Lucrând împreună, statele vor putea obţine condiţii mai bune în industria militară, să cheltuiască de o manieră mai eficientă resursele şi să obţină un potenţial militar, cum nu şi-ar putea permite individual", a adăugat Oana Lungescu.
Întrebată dacă acest concept de "smart defence" va fi aplicat şi în cazul scutului antibalistic, ea a afirmat că "apărarea antirachetă este deja o apărare inteligentă". "Se bazează pe cooperare între state şi oferă un nivel de securitate pe care statele nu şi l-ar putea asigura de o manieră individuală. În acest proiect deja sunt implicate câteva state. La etapa actuală, cea mai mare contribuţie este, evident, a SUA, dar statele europene pot pune la dispoziţie elemente suplimentare, cum ar fi interceptori sau radare", a exemplificat Oana Lungescu.
Astfel, Olanda şi-a anunţat intenţia de a moderniza patru nave cu radare, Germania este dispusă să ofere sistemele sale Patriot, iar Turcia, Spania, România şi Polonia au acceptat să găzduiască pe teritoriul său elemente ale sistemului american de apărare antirachetă. NATO va controla şi gestiona sistemul în întregime prin intermediul centrului de comandă de la baza Ramstein din Germania. "Împreună elementele sistemului pot realiza mai mult decât individual. Aceasta şi este esenţa apărării inteligente", a concluzionat Oana Lungescu, îndemnând Rusia să coopereze mai strâns în domeniul apărării antirachetă.