Creşterea suprataxării industriei farmaceutice în trimestrul 3 al anului 2016 este cu mai mult de 2 puncte procentuale mai mare comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2015, în condițiile în care piața farmaceutică este în scădere.
,,Taxa clawback a fost impusă inițial ca o măsură de control al bugetului alocat medicamentelor într-o perioadă de criză. În condițiile în care economia României este în creştere, nu se mai justifică menținerea unei astfel de reglementări care are rolul de a transfera responsabilitatea tratării unei importante părți din pacienții români pe umerii producătorilor de medicamente. Taxa clawback ar fi trebuit să fie printre cele 102 taxe la care au renunțat autoritațile române”, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM.
Potrivit acestuia, în trimestrul 3 al anului 2016, taxa clawback a ajuns să reprezinte 14,91% din valoarea medicamentelor decontate de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, în creştere față de nivelul de 12,3% înregistrat în acelaşi trimestrul al anului 2015.
”Nu găsim justificarea unei astfel de creşteri, în condițiile în care piața farmaceutică este în scădere şi atragem atenția încă o dată asupra lipsei de transparență a mecanismului de calcul al taxei clawback. Nu avem acces la datele folosite pentru calcularea taxei, nu ştim care este modalitatea de utilizare a fondurilor colectate prin taxa clawback şi nu primim niciun un răspuns la solicitările repetate ale industriei privind creşterea nivelului de transparentizare”, adaugă Zaharescu.
Potrivit ARPIM, prezența companiilor farmaceutice pe piața din România este descurajată şi de metodologia de calcul al prețurilor medicamentelor recent aprobată de Guvern.
