O cercetare realizată de Raiffeisen Bank și Academia de Studii Economice din București relevă comportamentele românilor în materie de economisire și investiții, subliniind preferințele pe baza vârstei și educației financiare. În ciuda unui interes crescut pentru pensiile facultative, depozitele bancare rămân opțiunea principală a populației.
Comportamentul financiar al românilor a fost analizat recent în cadrul unui proiect amplu, realizat de Raiffeisen Bank și Academia de Studii Economice din București. Studiul explorează tendințele de economisire și investiții în rândul populației din România, evidențiind în special preferințele în funcție de vârstă și nivelul de educație financiară.
În pofida creșterii numărului celor care contribuie la Pilonul III de pensii, românii continuă să favorizeze depozitele bancare, în timp ce educația financiară și comportamentele de risc influențează deciziile de investiție.
Depozitele bancare, preferința principală a românilor
Românii continuă să opteze în număr mare pentru depozitele bancare atunci când vine vorba de economisire. Totuși, comparativ cu alte țări din regiune, acest comportament este mai puțin frecvent.
De exemplu, depozitele bancare sunt mai populare în România decât în Polonia, Cehia sau Croația, dar la un nivel mai scăzut decât în vecinătatea acestor state.
În ceea ce privește vârsta, românii de peste 65 de ani sunt cei care preferă cel mai mult depozitele la termen. În contrast, tinerii sub 25 de ani aleg în proporție mult mai mică această formă de economisire.
De asemenea, studiile arată că aproximativ 20% dintre cei care aleg depozitele bancare au studii superioare.
Printre factorii care favorizează această alegere se numără educația, veniturile mari și stabilitatea locului de muncă, în timp ce accesul la servicii financiare este o condiție importantă pentru cei din mediul urban.
Creșterea numărului celor care aleg pensiile facultative
Un aspect pozitiv al cercetării este creșterea numărului de români care se înscriu în Pilonul III de pensii facultative. În 2023, activele nete administrate de fondurile de pensii facultative au atins un nou record de aproape 1 miliard de euro.
Peste 740.000 de români erau deja participanți activi la acest sistem, iar numărul celor care optează pentru pensii suplimentare este în continuă creștere.
Totuși, analiza arată o schimbare interesantă în comportamentele de economisire. Deși tinerii sub 35 de ani aveau în 2011 o participare semnificativă, în ultimii ani această tendință a scăzut.
Pe de altă parte, românii din categoriile de vârstă medie (30-44 de ani) și cei din generațiile mai în vârstă (peste 55 de ani) continuă să opteze pentru pensiile facultative.
Aceste alegeri sunt influențate, în principal, de venitul stabil și de siguranța locului de muncă.
Factori determinanți: educația și riscul investițional
În România, educația financiară este un factor esențial în alegerea produselor financiare. Potrivit studiilor, cei care aleg să investească în piața de capital sunt, în general, bărbați cu un nivel ridicat de educație și venituri mari.
De asemenea, comportamentele investiționale sunt influențate de toleranța la risc, care, în cazul românilor, este mai scăzută decât în alte state europene.
Aceasta se reflectă în aversiunea față de produsele financiare riscante, cum ar fi acțiunile, pe care românii le evită adesea, preferând economisirea în forme mai sigure.
Tinerii sunt mai dispuși să își asume riscuri financiare în speranța unor câștiguri viitoare. În schimb, persoanele mai în vârstă preferă economisirea în produsele financiare mai sigure și cu randamente mai predictibile.
Totodată, cercetările arată că persoanele cu venituri mai mari sunt mai deschise către investițiile riscante, având capacitatea financiară de a suporta pierderile.
Aceasta sugerează că, în ciuda interesului românilor pentru economisire, educația financiară și gradul de cunoștințe în domeniu joacă un rol crucial în formarea comportamentului de investiție.
Riscurile economice și încrederea în educația financiară
În România, educația financiară rămâne o provocare majoră, iar acest lucru influențează semnificativ participarea românilor pe piața de capital.
Nivelul scăzut al alfabetizării financiare este o problemă serioasă, cu efecte asupra capacității românilor de a înțelege produsele financiare complexe.
De asemenea, aversiunea față de risc este mai pronunțată în rândul investitorilor români decât în alte țări dezvoltate, cum ar fi Statele Unite.
Totuși, există o tendință de îmbunătățire a gradului de educație financiară, iar acest lucru ar putea contribui la o mai mare deschidere către investițiile pe piața de capital.
Studiul realizat de Raiffeisen Bank și Academia de Studii Economice din București pune în evidență faptul că, pentru a sprijini dezvoltarea unei culturi financiare mai solide, este esențial să se continue promovarea educației financiare și să se încurajeze participarea românilor la produsele financiare cu rol de protecție, precum pensiile facultative.