De unde vin banii pentru pensiile militare? Situaţia neclară ajunge pe masa CCR
CCR va dezbate pe 17 decembrie contestația Avocatului Poporului referitoare la legea pensiilor militare de stat, aprobată săptămâna aceasta de Senat. Potrivit reprezentanților CCR, sesizarea are la bază lipsa specificării surselor de finanțare necesare acoperirii cheltuielilor bugetare. Această problemă, considerată esențială de către Avocatul Poporului, a fost subliniată în documentul transmis Curții Constituționale, ceea ce a generat o dezbatere amplă în spațiul public. În absența unui răspuns și a contestării, pensiile mai trebuie să aștepte.
Argumentele invocate de Avocatul Poporului
Avocatul Poporului a decis să conteste legea privind pensiile militare de stat, având în vedere aspectele legate de sustenabilitatea bugetară. În sesizarea transmisă, se menționează că este imposibilă aprobarea unor cheltuieli bugetare fără stabilirea clară a surselor de finanțare.
În absența acestor surse, implementarea legii ar putea afecta negativ bugetul general consolidat. În acest context, CCR este chemată să analizeze dacă actul normativ respectă prevederile Constituției în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice.
„Prin decizia 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 58, Curtea Constituţională a reţinut că, întrucât ‘nu are competenţa să se pronunţe cu privire la caracterul suficient al resurselor financiare, rezultă că aceasta are doar competenţa de a verifica, prin raportare la art. 138 alin. (5) din Constituţie, dacă pentru realizarea cheltuielii bugetare a fost indicată sursa de finanţare'”, se arată în sesizare.
Acest pasaj sugerează că, deși CCR nu poate evalua dacă fondurile existente sunt suficiente, are totuși obligația de a verifica dacă legea respectivă include sursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute.
Verificarea surselor de finanțare, o condiție esențială
Ce se întâmplă cu pensiile militare de stat? Un alt aspect critic semnalat în documentul transmis de Avocatul Poporului este legat de obligația întocmirii unei fișe financiare. Aceasta este o cerință prevăzută de legislația în vigoare, mai precis de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și de Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.
„Or, această verificare se poate realiza doar prin raportare la prevederile legale cuprinse în art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 597 din 13 august 2002, şi în art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 4 iunie 2020”, se precizează în documentul Avocatului Poporului.
Fișa financiară trebuie să includă detalii precum modificările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și pentru următorii patru ani. De asemenea, aceasta trebuie să conțină estimări privind creditarea bugetară, măsurile propuse pentru a acoperi majorările de cheltuieli sau eventualele pierderi de venituri, astfel încât să nu fie afectat deficitul bugetar.
Toate aceste cerințe sunt esențiale pentru a asigura sustenabilitatea și echilibrul bugetar în contextul implementării legii.
Analiza CCR va avea loc într-un context controversat
Analiza CCR vine într-un moment delicat, având în vedere dezbaterile aprinse privind reformele sistemului de pensii din România. Pensia militară de stat este un subiect sensibil, atât din punct de vedere social, cât și financiar, iar modul în care se va pronunța Curtea Constituțională va avea un impact semnificativ asupra politicilor viitoare în domeniul pensiilor speciale.
Contestarea acestei legi de către Avocatul Poporului reflectă preocupările legate de sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii militare, mai ales în contextul crizei economice globale care a afectat inclusiv bugetele statelor europene. În acest context, decizia CCR va fi atent urmărită, fiind așteptată cu interes de toate părțile implicate.
Prin urmare, toate privirile sunt îndreptate către Curtea Constituțională, care va avea de făcut o analiză complexă a actului normativ contestat și de stabilit dacă acesta respectă criteriile de legalitate și constituționalitate, în special în ceea ce privește gestionarea resurselor financiare.
