Numărul persoanelor subnutrite de pe glob ar putea crește cu 8 până la 13 milioane de oameni în 2022-2023
Conform datelor furnizate de FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations), Ucraina și Rusia se situează printre primii 5 exportatori globali de cereale: orz (19%) și grâu (14%) din totalul exporturilor. Și mai proeminentă este prezența lor în sectorul de producție de semințe și ulei de floarea soarelui unde cele două țări dețin 64% din totalul pieței de export.
Peste 50 de națiuni depind de importurile de grâu din Rusia și Ucraina, cea mai mare parte dintre acestea fiind țări cu un nivel ridicat de sărăcie sau aflate în curs de dezvoltare. Dependența de producția agricolă din Rusia și Ucraina atinge cote maxime în Eritrea (100%), Turcia 85%, Egipt 73% precum și în majoritatea republicilor fost sovietice sau în țările din nordul și centrul Africii.
Evaluarea preliminară a FAO sugerează că între 20 și 30% din zonele cu cereale, porumb și semințe de floarea soarelui din Ucraina fie nu vor fi plantate, fie rămân nerecoltate în timpul sezonului 2022/23. Dacă adăugam sancțiunile economice și posibila interdicție de export în cazul Rusiei, acestea vor avea un impact major asupra securității alimentare globale.
În conformitate cu un astfel de scenariu, numărul global al persoanelor subnutrite ar putea crește cu 8 până la 13 milioane de oameni în 2022/2023, cu cele mai pronunțate creșteri având loc în Asia-Pacific, urmată de Africa sub-sahariană și aproape Africa de Est și de Nord.
Creșteri de prețuri
Simulările FAO care evaluează impactul privind reducerea exportului de cereale și semințe de floarea soarelui din cele două țări arată că prețurile internaționale la alimente și furaje ar putea crește cu 8 până la 22% peste nivelurile lor record atinse în februarie 2022.
Producția agricolă globală va fi puternic afectată de creșterea prețurilor la energie, gaz și motorină precum și de turbulențele din industria de îngrășăminte legate de diminuarea producției mondiale și dependența de importurile din Rusia.
World Vision România: Agricultura 4.0
Agricultura 4.0 înseamnă a produce mai mult folosind mai puține resurse și într-un mod care protejează mediul.
Progresele obținute în dezvoltarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii avansate au capacitatea de a amplifica volumul producției și randamentul fermelor la scară planetară. În ultimii ani, termeni precum “agricultura de precizie”, “agricultura inteligentă (smart farming)” și “agricultura digitală” au devenit o obișnuință în discursul specialiștilor și a mass media avansându-se ideea celei de-a patra revoluții în agricultură, Agricultura 4.0.
Cei mai mulți fermieri însă nu au capacitatea să lucreze cu sateliți sau să înțeleagă cum functionează un robot. Prin urmare, transferul de cunoștinte și formarea de competențe în noile tehnologii este esențial pentru toți actorii implicați în procesele agricole și în producția de alimente, de la guvernanți până la specialiști, fermieri, tehnicieni, profesori și elevi.
Este important să pregătim tinerii pentru agricultura 4.0, familiarizându-i cu noile tehnologii încă din liceu (de altfel robotica și programarea sunt in curicula de liceu în multe țări). Aplicațiile super-tehnologiilor vor atrage tineri cu idei, mai bine pregătiți din punct de vedere tehnic către agricultură.
„World Vision a făcut deja pași în această direcție, prin pregătirea unui program educațional special, adresat elevilor din licee agricole, care vorbește despre Agricultura durabilă și brațul tehnologic Agricultura 4.0”, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager în cadrul Fundației World Vision România.
Educație: „Cum vom hrăni 10 milarde de oameni în anul 2050?”
World Vision România, în cadrul Consorțiului Creștem prin Educație Agricolă, a elaborat un modul educațional inovator despre agricultura durabilă și Agricultura 4.0. Pachetul educațional se adresează celor 56 de licee cu profil agricol din România. Proiectul “Călătorie spre anul 2050” este în pilotare în acest moment, urmând să fie adoptat de toate liceele cu profilul agricol.
„Călătorie spre anul 2050 vorbește copiilor despre sustenabilitate și tehnologie și răspunde la întrebarea: “Cum vom hrăni 10 miliarde de oameni în anul 2050? ”.
Planurile de lecție, însoțite de filme și prezentări familiarizează elevii cu cele mai importante concepte ale agriculturii durabile. Elevii învață despre cum bunele practici de management în agricultură influențează producția de hrană reducând impactul asupra mediului și îmbunătățind calitatea vieții oamenilor.
Materialele educaționale au fost elaborate în conformitate cu conținutul dezvoltat de organizația americană “The National Agriculture in the Classroom” (NAITCO) și Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA) și sunt corelate cu programa de liceu din România.
