Au fost anunțate noi modificări fiscale în ceea ce privește contribuţiile la contractele part time sub nivelul salariului minim pe economie, la accizele la ţigări şi alcool, la impozitele mai mari pentru câştigurile din jocuri de noroc, precum și limitarea aplicării facilităților fiscale în construcții, sectorul agricol și alimentar.
Luna august începe cu noi scumpiri. Începând de astăzi românii sunt obligați să plătească mai mult pentru alcool și țigări, din cauza majorării accizelor. De asemenea, contribuţiile la contractele part time sub nivelul salariului minim pe economie vor fi calculate la salariul minim brut, costurile suplimentare fiind stabilite în sarcina angajatorului, iar câştigurile din jocuri de noroc vor fi impozitate mai dur.
1. Veniturile din jocuri de noroc se impozitează prin reținere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:
– venit brut pana la 10.000 inclusiv: 3%
– peste 10.000-66.750 inclusiv 300 + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000
– peste 66.750: 11.650 + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750.
2. Limitarea aplicării facilităților fiscale în construcții, sectorul agricol și alimentar – în construcții, agricultura și industria alimentară, începând cu salariile aferente lunii august plafonul venitului până la care se aplică scutirea scade la 10.000 lei.
3. Accize – se va aplica 13% asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023 inclusiv.
4. Supraimpozitarea contractelor part time – începând cu veniturile aferente lunii august, calculul contribuțiilor la contractele part time se face la nivelul unui salariu minim brut, practic taxele nu se mai calculează la venitul efectiv din salarii ci la un salariu minim brut de 2.550 lei, în situația în care venitul brut din salarii este mai mic decât acest salariu minim. Prevederea a mai existat in Codul fiscal însa ulterior s-a renunțat la ea.
Excepții:
-elevi/studenți până în 26 de ani
-persoana care urmează o formă de ucenicie
-pensionar care beneficiază de pensie din sistemul public
-persoane fizice care realizează venituri din salarii având mai multe contracte de muncă cu timp parțial sau întreg și valoarea cumulată din
-salarii depășește salariul minim pe economie
-persoanele cu dizabilități.
Cea mai controversată măsură din august se referă la contribuţiile la part time, care sunt acum calculate cel puţin la nivelul unui salariu minim. Guvernul a instituit obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară, în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp partial pentru care veniturile realizate sunt sub acest nivel. Venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile şi nu venitul realizat de salariat.
Decizia a fost contestată de unele organizaţii şi economişti. O astfel de prevedere a mai fost în vigoare în urmă cu mai mulţi ani, promovată de PSD, cu scopul declarat de a limita munca la gri, adică situaţiile în care o persoană este angajată cu normă redusă şi un salariu mai mic decât minim pe economie, dar în realitate lucrează mai mult, munca suplimentară fiind plătită nedeclarat.