După cum scrie Politico, șefii băncilor se tem că Marea Britanie este expusă la o nouă criză pe piețele financiare. Ea ar putea fi declanșată de incertitudinea dintr-un sector-cheie care a devenit din ce în ce mai important, dar și expus riscurilor în ultimii ani.
Temerile se concentrează asupra industriei „intermedierii financiare nebancare (NBFI)” – un termen care acoperă orice tip de investitor major și care nu este o bancă, cum ar fi fondurile speculative, fondurile de pensii, asigurătorii sau capitalul privat.
Marea Britanie are nevoie de o abordare urgentă
La nivel global, experții s-au luptat pentru a ține sub control acest sector prost înțeles – dar cu patru evenimente „non-bancare” periculoase, în tot atâția ani. Acestea au ajuns aproape să provoace o implozie a economiei Regatului Unit. Mulți factori de decizie politică cred că Marea Britanie are nevoie de o abordare urgentă.
Tulburările pieței pe care le-ar putea declanșa un colaps major în acest sector nu este o problemă care să respecte granițele, iar avertismentele au fost deja emise de organele de pază din UE, SUA.
Efect imediat asupra locurilor de muncă a mii de oameni
Dar pentru mulți este o problemă deosebit de presantă. Asta pentru că companiile britanice se bazează acum pe piețele financiare și pe instituțiile nebancare pentru o parte din finanțare.
Prin urmare, orice criză sau tulburare nu numai că ar crea probleme la Londra, ci ar putea avea un efect imediat asupra locurilor de muncă a mii de oameni.
Banca Angliei nu vrea să aștepte ca următorul lucru să meargă prost. Dar nici nu poate acționa singură, așa că face eforturi internaționale pentru o remediere globală.
„Regatul Unit a insistat în mod clar din cauza dimensiunii NBFI (intermedierii financiare nebancare)”, a spus un oficial al UE sub protecția anonimatului.
Banca Angliei a avut o perioadă dificilă
Banca speră că propriile sale cicatrici de luptă vor crea impuls pentru o represiune globală. S-ar putea produce înainte ca următorul episod de instabilitate să cauzeze daune economice grave. S-a aventurat singură, pentru a rezolva problemele, dar, fără coeziune internațională, poate fi doar un joc constant de a elimina următoarea problemă emergentă.
Banca centrală a avut recent o perioadă dificilă. A trebuit să gestioneze problemele fondurilor de pensii din Marea Britanie. S-a întâmplat după ce mini-bugetul fostului prim-ministru, Liz Truss, a tulburat piețele obligațiunilor guvernamentale.
La începutul pandemiei, a existat o cursă pentru numerar, explodarea fondului speculativ Archegos și turbulențe pe piețele de nichel, după invazia Rusiei în Ucraina. Toate acestea au amenințat stabilitatea sistemului financiar.
De fiecare dată, City of London a fost foarte expus.
Instituțiile nebancare reprezintă acum jumătate din sistemul financiar
În Regatul Unit și la nivel global, instituțiile nebancare reprezintă acum jumătate din sistemul financiar. Jumătate din finanțarea pentru întreprinderile din Marea Britanie provine direct de la piețele financiare și de la instituțiile nebancare, este doar 27% în UE.
Cea mai mare îngrijorare este că, după criza financiară globală din 2008, această parte a sistemului financiar, care se află în afara băncilor, a absorbit tot riscul. Comparativ, în ultimii 15 ani, de când au zdruncinat bazele economiei globale, băncile au fost obligate să devină mai rezistente, cu o mulțime de reglementări.
În deceniul de după criză, cu rate scăzute ale dobânzilor, când o mulțime de bani au circulat în sistem, băncile au jonglat cu datorii ieftine. Au făcut acest lucru pentru a alimenta randamentul investitorilor. Pe fondul schimbării economice a ratelor mai mari, bancherii centrali se tem acum că sunt vulnerabili.
Un lup singuratic
O altă îngrijorare majoră pentru BoE este că pur și simplu nu știe prea multe despre cine a exagerat cu datorii și unde.
„Lacunele din cunoștințele noastre au însemnat că dezvoltăm reziliența în finanțarea bazată pe piață, ca răspuns la crize, în timp ce ar trebui să căutăm să construim rezistența, înainte de cristalizarea vulnerabilităților”, a declarat Sarah Breeden, guvernatorul adjunct al BoE.
Oficialii Băncii Angliei au avertizat asupra riscurilor ascunse din capitalul privat și creditul privat. E vorba de procesul când investitorii cumpără sau împrumută companiilor departe de piețele publice.
În iunie, va publica mai multe detalii despre potențiala amenințare la adresa stabilității din partea capitalului privat. E vorba inclusiv cât de dominante sunt companiile deținute de giganții investiționali în anumite sectoare ale economiei Marii Britanii. Se va spune dacă acestea sunt mai riscante decât alte afaceri.
În plus, Banca Angliei efectuează un test de stres. Se are în vedere să se analizeze modul în care instituțiile nebancare ar reacționa la stresul potențial extrem de pe piețe. Este primul de acest fel. Rezultatele sunt anunțate spre finele acest an. Această acțiune ar putea determina reguli mai stricte
Soluții
Cum riscurile nebancare sunt în mod inerent globale, banca centrală a Marii Britanii poate acționa degeaba. Într-adevăr, e nevoie ca Consiliul de Stabilitate Financiară (FSB), un organ de supraveghere global, sau omologii săi, să ia măsuri imediate.
Chestiunea datoriei și a situației care ar putea arunca în aer piețele se află din ce în ce mai mult în centrul agendei globale. Ar putea însemna o represiune asupra modului în care anumiți jucători financiari folosesc împrumuturile pentru a profita și a opri astfel ca următoarea explozie să se răspândească la nivel global.
BoE are câțiva aliați. Banca centrală franceză a cerut o abordare mai largă la FSB. UE va sugera în această lună câțiva pași pentru un cadru mai larg.
Separat, se conturează o scindare între bancherii centrali și autoritățile de reglementare a piețelor. E legat de departe ar trebui să se meargă.
Această divizare a temperat amploarea reformelor din trecut – și a fost din nou afișată în Marea Britanie săptămâna trecută. În paralel, autoritatea principală de reglementare a piețelor, Nikhil Rathi, a minimalizat preocupările Băncii Angliei cu privire la capitalul privat.
Cu acest ton glacial care se conturează în străinătate, ultimul lucru de care banca centrală are nevoie ar fi opoziția chiar pe teritoriul său, subliniază Politico.
