cand beneficiarii de finantari se plang de comunicarea proasta cu autoritatile, respectiv Ministerul Integrarii Europene (MIE) si Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR). De asemenea, si termenii folositi in documentatie au mai creat probleme unor organizatii sau companii care au primit bani Phare. Problemele semnalate tin de traducerea defectuoasa din limba engleza a ghidului solicitantului si a contractelor, ceea ce ar genera confuzii. "In contract, se mentiona ceva despre "reconciliere bancar
cand beneficiarii de finantari se plang de comunicarea proasta cu autoritatile, respectiv Ministerul Integrarii Europene (MIE) si Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR). De asemenea, si termenii folositi in documentatie au mai creat probleme unor organizatii sau companii care au primit bani Phare. Problemele semnalate tin de traducerea defectuoasa din limba engleza a ghidului solicitantului si a contractelor, ceea ce ar genera confuzii. „In contract, se mentiona ceva despre „reconciliere bancara”. Nu am stiut ce inseamna, dar am aflat ulterior ca era vorba despre extrasul de cont”, spune Maria Damianov, administratorul firmei IRSO SRL din Tulcea. Aceasta societate a beneficiat de o finantare Phare pentru un proiect turistic. Scopul proiectului: renovarea si dezvoltarea unei case de vacanta de pe malul Deltei Dunarii si constructia unui dig pentru protectia casei.Proiectul a fost reziliat in vara acestui an. Insuccesul, conform parerii administratorului firmei, este „din cauza traducerii inexacte din limba engleza in limba romana a ghidului pentru aplicanti si folosirea unui limbaj inaccesibil in acesta. Persoanele care coordoneaza acest program nu inteleg nici ele ce scrie in el. Cred ca daca acestea nu il inteleg, atunci noi, aplicantii si beneficiarii, il putem intelege?”
„Consultanta” inseamna o discheta cu informatii
O alta cauza a esecului acestui proiect este aceea ca „reprezentantii finantatorului ne-au oferit o discheta cu informatii. Ne-au sugerat sa citim informatiile aflate pe discheta. Nimic mai mult la aceste intalniri de clarificare dintre institutia coordonatoare a programului si noi”, spune Maria Damianov. Reprezentantii ADR II Sud-Est, de care apartine firma, spun cu totul altceva despre proiectul acesteia: „Timp de un an si jumatate, beneficiarul nu a facut nimic in cadrul proiectului. In luna mai 2004, banii reprezentand avansul din finantare erau inca in contul societatii”, spune Jenica Craciun. Ce-i drept, nici solicitantii nu sunt usa de biserica. Cristian Zamfiroiu, patronul firmei Cristexim 2000 din Buzau, are de returnat 27.000 de euro pentru ca „nu si-a respectat obligatiile asumate prin contract”, cum transmite MIE. Zamfiroiu recunoaste ca, dupa efectuarea licitatiei de achizitii de echipament, a depus pentru evaluare un dosar de licitatie incomplet. „Nu am stiut ca documentatia este incompleta, am crezut ca este bine. Apoi am primit o adresa prin care eram anuntati ca s-a reziliat proiectul”, spune Zamfiroiu. De asemenea, el se plange ca Agentia regionala nu i-a asistat deloc in implementarea proiectului. Reprezentantii ADR Sud-Est au o cu totul alta versiune: „Am trimis o scrisoare prin care-i anuntam ca dosarul e incomplet, si apoi alte scrisori prin care explicam ce procedura sa urmeze. Pana la rezilierea propriu-zisa, firmei respective i-a fost prelungit contractul de doua ori”, spune Jenica Craciun. Tot ea precizeaza ca solicitantii au la dispozitie in permanenta consultanta din partea Agentiei. Probabil adevarul este undeva la mijloc. Cert este ca, nu pentru prima data, finantatorii sunt acuzati de opacitate si lipsa de bunavointa in relatia cu beneficiarii de finantari. De asemenea, nici intreprinzatorii nu au, pentru prima data, probleme la implementarea proiectelor. Cel mai probabil, birocratia si documentatia stufoasa creeaza confuzii si neintelegeri privitor la anumite proceduri, care duc in cele din urma la esecul proiectului. In acelasi timp, coordonatorii proiectelor nu le gestioneaza in modul cel mai fericit. Per total, un milion de euro, cat insumeaza proiectele ratate, este putin, raportat la 36 de milioane, suma alocata componentelor de IMM si „Resurse umane” din cadrul Phare 2000. Cu toate acestea, e vorba de mai mult de 50 de proiecte, care ar fi putut deveni afaceri de succes. Nu trebuie sa uitam ca, in cazul lui Phare 2000, au existat probleme grave pe parcursul derularii programului, chiar din cauza intarzierii platilor de catre autoritati. Dar cine nu a terminat cu bine proiectul trebuie sa plateasca. In cazul catorva intreprinzatori care „nu si-au respectat obligatiile”, potrivit oficialilor din cadrul MIE, s-a intentat actiune in instanta.
Cum a esuat proiectul firmei IRSO SRL
· A obtinut 40.000 de euro pentru o casa de vacanta in Delta Dunarii. Valoarea totala a proiectului este de aproximativ 80.000 de euro.
· Varianta administratorului firmei: din cauza neintelegerilor cauzate de documentatie, nu a trimis la timp extrasul de cont.
· Varianta reprezentantilor ADR: firma nu a efectuat nici o activitate in cadrul proiectului, timp de aproape un an si jumatate.
· Proiectul a fost continuat, partial, din resurse proprii.
· Firma este localizata in Tulcea, are cifra de afaceri de 100 de milioane de lei si profitul net de 42 de milioane de lei pe an.
Cum a esuat proiectul firmei Cristexim 2000
· A obtinut finantare de 27.000 de euro pentru o linie de fabricatie a produselor lactate. Intregul proiect costa 60.000 de euro.
· Dupa efectuarea licitatiei pentru achizitii, a depus un dosar incomplet. In opinia reprezentantilor ADR, firma ar fi avut ocazia sa isi refaca dosarul, primind instructiuni in acest sens.
· Trebuie sa ramburseze toti banii, in maximum sase luni.
· Proiectul nu a fost continuat, dar societatea isi deruleaza activitatea.
· Firma este localizata in Buzau, are cifra de afaceri de 6,8 miliarde de lei si profit net de 100 milioane de lei pe an.
Noutati finantari
Facilitati pentru IMM din domeniul agriculturii
· Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania si Agentia SAPARD au semnat un protocol de colaborare, in scopul imbunatatirii accesului intreprinderilor mici si mijlocii prin intermediul structurilor CNIPMMR la datele si informatiile privind activitatea SAPARD.
· Beneficiarii acestui protocol sunt agenti economici, intreprinderi mici si mijlocii, persoane fizice si asociatii familiale autorizate, care activeaza in domeniul agriculturii. Protocolul incheiat astazi prevede, pe langa schimbul de informatii referitoare la strategii si programe destinate agriculturii, organizarea de seminarii de prezentare, pregatire si instruire, conferinte, forumuri si alte evenimente de interes comun.
Pentru informatii suplimentare, puteti contacta Agentia SAPARD la telefon 402.27.77, 402.27.79 sau prin e-mail comunicare@sapard.ro si CNIPMMR la telefon 312.68.93, 312.67.20 sau prin e-mail presa@cnipmmr.ro.
Seminarii dedicate accesului IMM la finantare
Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC) organizeaza in cadrul Proiectului Phare „Asistenta tehnica pentru ANIMMC” o serie de seminarii intitulate INFOFIN IMM 2004. Seminariile se adreseaza IMM-urilor si tuturor reprezentantilor sectorului: patronate, camere de comert, centre de afaceri, firme de consultanta specializate. Evenimentele se vor desfasura la: Iasi – 16 septembrie, Cluj – 21 septembrie, Alba Iulia – 23 septembrie, Timisoara – 28 septembrie, Craiova – 1 octombrie. Tematica seminariilor cuprinde accesul IMM la finantare, precum si aspecte legate de situatia si nevoile IMM, asa cum reies dintr-un sondaj derulat recent in cadrul proiectului.
Curier finantari
Dan Birsan, Botosani: „Sunt interesat sa aflu mai multe informatii despre programul InfoRural, precum si date mai detaliate despre brosurile editate de catre Agentia Nationala pentru IMM (adresa, nr. de telefon etc.). Va multumesc.”
Pentru programul InfoRural puteti contacta Agentia de Monitorizare a Presei „Academia Catavencu” la adresa: str. Ion Campineanu, 20 A, bl. 18A, sc.A, et.2, ap.8, sector 1 Bucuresti, tel./fax 021-315.13.23; persoana de contact Ramona Lupu; sau puteti accesa site-ul www.inforural.ro. Pentru brosurile editate de ANIMMC trebuie sa contactati chiar institutia respectiva la adresa: strada Poterasi, nr.11, sector 4, Bucuresti, telefon Relatii Publice: 335.28.80, 335.33.53, interior 110, fax. 335.34.13.rn
rnRada Alexandru: „Doresc sa construiesc o pensiune langa Manastirea Horezu (Jud. Valcea), cu fonduri Sapard. As dori un model de proiect Sapard de succes sau posibilitatea de a intra in legatura cu beneficiarii actuali.”rn
rnPe site-ul www.sapard.ro este publicata lista proiectelor care au obtinut finantare pana acum. Trebuie sa cautati „Masura 3.4.: Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative”. Link-ul exact este: https://www.sapard.ro/modules/freecontent/el_m34s2-iun04.html. Apoi, puteti cauta datele de contact ale firmelor respective pe Internet sau in „Pagini aurii”. De asemenea, documentatia necesara pentru realizarea unui proiect se gaseste pe acelasi site. Ghidul solicitantului poate fi descarcat de la adresa: https:// www.sapard.ro/modules/freecontent/index.php?id=4