China și Brazilia au ajuns la un acord pentru a tranzacționa în propriile monede, renunțând la dolarul american ca intermediar în tranzacții. Este cea mai recentă mișcare a Beijingului împotriva atotputernicului dolar american.
Yuanul chinezesc va fi schimbat direct cu realul brazilian și invers, în loc să mai folosească bancnota verde. În multe privințe, această mișcare era inevitabilă, potrivit Unherd. Începând cu 2021, China reprezintă 31,3% din exporturile braziliene și 22,8% din importurile braziliene, mai mult decât orice țară. Statele Unite se află pe locul doi, reprezentând doar 11,2% din exporturile braziliene și 17,7% din importuri. China a fost cel mai mare partener comercial al Braziliei timp de 14 ani.
China a finalizat prima achiziție de GNL utilizând decontarea transfrontalieră în yuani cu o companie franceză
La un moment dat, ambele state au început să se întrebe de ce schimburile lor comerciale ar trebui să folosească o monedă terță.
În aceeași zi în care a fost anunțat acordul comercial brazilian, o altă informație a lovit piețele valutare globale: China a finalizat prima achiziție de gaz lichefiat utilizând decontarea transfrontalieră în yuani.
Doar această evoluție și ar fi suficient de importantă, având în vedere statutul dolarului american ca monedă energetică. Dar cel mai surprinzător aspect este următorul: tranzacția nu a fost făcută cu o companie energetică dintr-o țară din Orientul Mijlociu, ci cu TotalEnergies, o companie franceză. Cu venituri de peste 182 de miliarde de dolari și peste 100.000 de angajați, TotalEnergies este de departe cea mai mare companie din Franța.
”Yuanizarea„ nu se va limita la periferia globală
Acest acord energetic sugerează că „yuanizarea” nu se va limita la periferia globală. Până de curând, zvonurile conform cărora țările BRICS+ vor arunca la coș dolarul și vor adopta noi monede au fost considerate o glumă. Acordul comercial dintre China și Brazilia contrazice acest scepticism.
Mai mult, yuanul își face intrarea și în Europa. Viteza acestei schimbări este șocantă, dar unele aspecte ale sale au fost anticipate de vizita cancelarului german Olaf Scholz, la Beijing, în noiembrie anul trecut.
Cui folosește?
Întrebarea logică pe care mulți și-o pun este următoarea: Cui prodest? Evident, yuanizarea suflă vânt în pupa chinezilor. Scopul lor este clar să creeze un regim de comerț global alternativ, care să rivalizeze cu modelul condus de americani, care este in vigoare din 1945. Țările care se urcă la bordul BRICS+ vor fi, probabil, cei mai mari beneficiari. Cea mai mare lovitură o primesc însă Statele Unite.
Utilizarea monedei în comerțul global este un joc cu sumă zero. America s-a bazat mult timp pe statutul hegemonic al monedei sale, atât pentru capacitatea de a consuma mai mult decât produce, cât și pentru proiecția soft power. Strategia geopolitică a Americii, centrată în mare parte pe impunerea de sancțiuni, se destramă rapid, dacă apar alternative credibile.
Europa, în șpagat, între America, în Vest, și China, în Est
Pentru Europa, situația este mai puțin clară, așa cum demonstrează evoluțiile recente. Europenii au fost nemulțumiți, ani la rând, că sunt vioara a doua în relațiile economice globale, iar contracararea acestui lucru a stat la baza lansării monedei euro, la începutul mileniului. Vizita lui Scholz la Beijing semnalează că Europa ar putea încerca acum să se poziționeze în șpagat, între America, în Vest, și China, în Est.
O strategie utilă pe termen lung pentru a beneficia de pe urma evoluțiilor din ambele economii puternice ale lumii. Pe de altă parte Marea Britanie se află într-o poziție vulnerabilă. Începând cu anii 1980, producția britanică a scăzut dramatic, iar standardele de trai au devenit din ce în ce mai dependente de un sector al serviciilor financiare concentrat în City. În realitate, City este un avanpost al puterii financiare americane. Asta înseamnă că dedolarizarea va face Londra mai puțin importantă pe scena globală.