Evoluţia preţului locuinţelor din România este, încă, în afara zonei de alertă a Comisiei Europene, cu o creştere anuală de 4%. Ţările care au depăşit pragul de alertă stabilit la 6% sunt Bulgaria, Cehia, Irlanda, Olanda, Portugalia şi Slovenia. Dintre ţările din Europa Centală şi de Est, cu excepţia celor două care au depăşit pragul, Slovacia şi România se apropie cel mai mult de semnalul de alertă.
Pe baza acestui indicator, dar şi al altora, Comisia Europeană elaborează un Raport privind mecanismul de alertă. Statele membre din zona euro care nu dau curs recomandărilor formulate în cadrul procedurii de dezechilibru excesiv pot face obiectul unor sancțiuni progresive care pot varia de la un depozit purtător de dobândă până la amenzi anuale. Depozitul purtător de dobândă sau amenda ar trebui să reprezinte 0,1% din PIB-ul statelor respective.
În ultimele trei luni, românii au fost implicaţi în tot mai puţine tranzacţii imobiliare. Datele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară arată o scădere bruscă de 30% a tranzacţiilor consemnate în august 2018, comparativ cu aceeaşi lună din 2017, scăderea a continuat în septembrie cu un procent de 26,4%, iar în octombrie volumul tranzacţiilor s-a mai diminuat cu 14% faţă de anul anterior. Această evoluţie a început să aprindă spiritele în piaţa rezidenţială, iar specialiştii vorbesc despre o posibilă reacţie a populaţiei la planul Băncii Naţionale a României de a limita gradul de îndatorare la credite la 40%, ceea ce înseamnă că valoarea ratei lunare nu va putea depăşi 40% din câştigul celui care se împrumută.
