Au apărut noi măsuri pentru protecția consumatorilor în domeniul financiar-bancar. Ce implică și cum se aplică? Peisajul legislativ din domeniul financiar-bancar se pregătește pentru o transformare radicală.
Noi măsuri pentru protecția consumatorilor în domeniul financiar-bancar
Au apărut noi măsuri pentru protecția consumatorilor în domeniul financiar-bancar. Pe scena legislativă din sfera financiar-bancară se anunță schimbări semnificative, datorită a două propuneri legislative importante care sunt în așteptarea aplicării.
În primul rând, se conturează posibilitatea ca Banca Națională a României (BNR) să preia responsabilitățile Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) în calitate de entitate națională specializată în protejarea consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare. Această intenție a BNR a fost menționată în diverse ocazii și a fost materializată printr-o propunere legislativă depusă la Senat la data de 5 martie 2024.
În al doilea rând, Camera Deputaților – în rolul său de Cameră Decizională – a adoptat recent o nouă lege referitoare la protecția consumatorilor în domeniul costului total al creditării și transferul de creanțe. Aceasta se află acum în procesul de aprobat și promulgare.
Dacă vor fi adoptate, ambele inițiative legislative vor schimba fundamental maniera în care consumatorii se raportează la produsele și serviciile din sectorul financiar-bancar.
Transferul atribuțiilor privind protecția consumatorului către BNR
În principiu, se preconizează că transferul de responsabilități va avea loc fără a schimba esența sau modul de exercitare a acestora. Astfel, BNR va prelua și va gestiona toate competențele ANPC în domeniul produselor și serviciilor financiar-bancare oferite de:
(i) bănci;
(ii) entități de plată și specialiști în furnizarea de informații despre conturi;
(iii) emitenți de monedă electronică;
(iv) instituții financiare non-bancare;
(v) filialele din România ale acestor entități cu sediul în alte state membre sau în țări terțe care activează pe piața din România;
(vi) reprezentanții entităților menționate la punctele (ii) și (iii), înregistrate în alte state membre, care operează conform dreptului de stabilire și furnizează servicii de plată în România.
Se dorește protecția consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare împotriva practicilor comerciale neadecvate
Propunerile de modificare au ca obiectiv principal protecția consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare împotriva practicilor comerciale neadecvate. După intrarea în vigoare a noului cadru normativ, consumatorii sunt așteptați să semnaleze BNR-ului clauzele considerate abuzive din contractele pe care le-au încheiat cu entitățile din sfera sa de responsabilitate. Orice reclamație referitoare la informații eronate furnizate consumatorului în faza precontractuală trebuie să fie direcționată către BNR, indiferent dacă este vorba de încheierea unui contract de credit sau de semnarea la distanță a altor contracte legate de servicii financiare cu una dintre entitățile specificate.
Una dintre inovațiile introduse se referă la regimul sancționator. Propunerea legislativă propune o abatere de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 referitoare la regimul juridic al contravențiilor. Aceasta distinge competența de constatare a infracțiunilor, care va fi deținută de agenții specializați în această direcție, de competența de aplicare a sancțiunilor și măsurilor corrective, care va fi exercitată exclusiv prin acte emise de guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorii BNR.
Propunerea va fi discutată în cadrul Parlamentului, având Camera Deputaților ca instanță decizională. În varianta sa curentă, propunerea prevede o perioadă de tranziție de 18 luni de la publicarea în Monitorul Oficial până la intrarea în vigoare, perioadă în care BNR își va restructura activitățile pentru a integra și implementa noile responsabilități. În plus, orice modificare legislativă legată de atribuțiile Băncii Naționale a României necesită obligatoriu un proces de consultare prealabilă cu Banca Centrală Europeană.
Noua lege privind costul total al creditării și cesiunea de creanțe
Noul cadru legislativ va fi aplicabil și contractelor în vigoare la momentul intrării în vigoare a legii. Prin urmare, după ce legea va fi promulgată, consumatorii care se află în situația de a fi semnat un contract cu dobânzi mai mari decât cele prevăzute de noua legislație sau cu costuri totale care depășesc limita stabilită vor avea posibilitatea să ceară reevaluarea contractului de către creditor. Ei pot, de asemenea, să se adreseze instanței sau unei entități de mediere în litigii. În cazul contractelor deja în vigoare și care prezintă întârzieri la plată de până la 60 de zile, plafonul impus se va aplica la suma rămasă de rambursat.
Noile limite pentru Dobânda Anuală Efectivă (DAE) vor fi definite după cum urmează:
• Pentru creditele ipotecare destinate investițiilor imobiliare, DAE nu va depăși cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda practicată de BNR pentru facilitățile de creditare pe piața financiar-bancară internă.
• Pentru creditele de consum, DAE va fi limitată la maxim 27 de puncte procentuale peste dobânda la facilitățile de creditare practicate de BNR pe piața financiar-bancară internă.
În ceea ce privește creditele de consum cu valori mai mici, reglementările noi prevăd limite suplimentare, în funcție de suma împrumutată:
• Pentru creditele de consum cu valoare maximă de 5.000 RON, costul total al creditării nu va depăși 1% pe zi;
• Pentru creditele de consum cu valoare între 5.001 RON și 10.000 RON, costul total al creditării nu va depăși 0,8% pe zi;
• Pentru creditele de consum cu valoare între 10.001 RON și 25.000 RON, costul total al creditării nu va depăși 0,6% pe zi.
În toate aceste situații, suma totală plătibilă de către consumator nu poate fi mai mare de dublul valorii totale a creditului.
Consumatorii sunt îndemnați să examineze cu atenție clauzele contractuale
Ca urmare, consumatorii sunt îndemnați să examineze cu atenție clauzele contractuale pentru a identifica costurile, comisioanele, primele sau alte elemente asociate creditului care ar putea masca dobânzi nejustificat de ridicate și să atragă atenția asupra acestui aspect.
Creditorii care primesc o solicitare de modificare amiabilă a contractului sunt obligați să prezinte o propunere de revizuire în decurs de maxim 30 de zile de la primirea cererii. Această propunere trebuie să țină cont de situația financiară a consumatorului, inclusiv de gradul său maxim de îndatorare.
Dacă creditorul refuză explicit să revizuiască contractul sau dacă răspunsul este întârziat cu mai mult de 45 de zile, consumatorul are dreptul să se adreseze instanțelor judecătorești pentru a solicita o revizuire judiciară a contractului. Considerăm că un refuz implicit, manifestat printr-o propunere de revizuire evident nesatisfăcătoare pentru consumator, poate de asemenea să servească drept temei pentru o cerere de revizuire judiciară.
În plus, în cadrul procesului judiciar, consumatorul poate cere suspendarea efectelor contractului, cu condiția de a obține anterior o decizie din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, care să ateste încălcarea limitelor legale.
În ceea ce privește firmele de recuperare a creanțelor, acestea vor fi interzise să solicite debitorilor sume care depășesc valoarea datoriei la momentul semnării contractului de cesiune. Această sumă trebuie să fie confirmată de creditor la data semnării contractului și să includă toate costurile asociate cu recuperarea creditului, inclusiv cheltuielile legate de executarea silită. În plus, această sumă trebuie să reflecte toate costurile cunoscute de creditor și să fie prezentată consumatorului într-un format scris și detaliat.
Proiectul se află în faza de așteptare a promulgării, iar în absența unei contestații de neconstituționalitate din partea Președintelui și a unei sesizări la Curtea Constituțională, modificările legislative vor deveni aplicabile la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, conform Filip & Company.