După încheierea Războiului Rece, multe state europene au decis să renunțe la serviciul militar obligatoriu. Dar, după izbucnirea războiului din Ucraina, în contextul unei amenințări din ce în ce mai mari a Rusiei, unele state europene au decis să ia în calcul obligativitatea serviciului militar. Și în România, în ultimele luni au existat voci care au invocat posibilitatea revenirii la armata obligatorie.
Potrivit Euronews, factorii de decizie din multe țări europene și-au dorit ca armatele lor să fie formate doar din profesioniști. Fără niciun conflict la vest de Balcani timp de aproape o jumătate de secol, marile armate, cu sute de mii de rezerviști, păreau nu doar învechite, ci și costisitoare.
Între 2004 și 2011, mare parte a Europei renunțase la serviciul militar obligatoriu
Marea Britanie a renunțat la serviciul militar în 1963, iar Belgia a făcut acest pas în 1992. În perioada 2004- 2011, mare parte a Europei renunțase la serviciul militar obligatoriu. Doar Danemarca, Estonia, Finlanda, Cipru, Grecia, Austria și Elveția nu au abandonat niciodată recrutările. Unele reguli au fost, totuși, mai relaxate, austriecii reducând serviciul militar la doar șase luni.
Anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, a fost primul șoc care a determinat mai multe guverne europene să regândească serviciul militar. Ucraina a reimpus obligativitatea serviciului militar în 2014, lucru care i-a permis să adune o armată de profesioniști și rezerviști.
Ce țari au făcut deja pasul revenirii la armata obligatorie
În 2015, Lituania a reintrodus parțial serviciul militar obligatoriu, după ce renunțase la el în 2008. Norvegia a devenit tot în 2015 prima țară europeană care a introdus serviciul militar obligatoriu pentru femei. Doi ani mai târziu, Suedia a reimpus obligativitatea serviciului militar, iar Franța a făcut pasul în 2019.
Acum, subliniază Euronews, ar putea urma și alte țări. În aprilie, ministerul olandez al Apărării a inițiat un studiu privind introducerea recrutării în stil scandinav din cauza temerilor că un sfert din posturile militare sunt în prezent neocupate. Polonia a introdus, de asemenea un nou sistem de „serviciu militar voluntar plătit”.
Ce s-a decis în România
În România, care a renunțat la recrutări cu câțiva ani în urmă, Ministerul Apărării a prezentat recent un proiect de lege care îi va obliga pe cetățenii care locuiesc în străinătate să revină acasă în termen de 15 zile, pentru recrutare, în caz de stare de urgență sau de război.
60% dintre respondenți nu sunt dispuși să ia arma-n mână și să lupte pentru țară
Ideea revenirii la serviciul militar obligatoriu nu este îmbrățișată de toate statele. Premierul Portugaliei, António Costa, a exclus revenirea la serviciul militar obligatoriu. Nici în Spania, Italia și Belgia nu există dezbateri pe acest subiect. Un sondaj realizat de publicația belgiană ”La Dernière Heure” a constatat că 60% dintre respondenți nu ar fi dispuși să ia arma-n mână și să lupte pentru țară. În Germania, unde obligativitatea serviciului militar a fost suspendată în 2011, politicienii au sugerat că lucrurile ar trebui schimbate.
Pe lângă motivații precum patriotismul, unitatea națională sau, în țări precum Franța, găsirea unei ocupații pentru tinerii șomeri, marea problemă pe care o pun unii experți este dacă europenii mai sunt pregătiți să facă față noilor pericole.
Cheltuielile UE pentru apărare au crescut doar cu 20%
Între 1999 și 2021, cheltuielile combinate ale UE pentru apărare au crescut doar cu 20%, potrivit rapoartelor Agenției Europene de Apărare. Spre comparație, în SUA au crescut cu 66%, cu 292% în Rusia și cu 592% în China, în aceeași perioadă.
Pentru țările din vecinătatea Rusiei, amenințarea pe care o reprezintă Moscova este mult mai palpabilă. Dar în toată Europa armatele se luptă cu lipsa de personal. De exemplu, armata olandeză are în prezent aproximativ 9.000 de posturi vacante, aproximativ un sfert din numărul total de posturi, potrivit presei locale.
”Modelul scandinav”
”Ceea ce este diferit astăzi, față de perioada Războiului Rece, este că țările nu au nevoie de toți bărbații pentru a face armata; nu au nevoie de armate masive de infanterie. Problema este cum să fie selectați acești militari”, afirmă Elisabeth Braw, cercetător la think-tankul Royal United Services Institute.
De exemplu, în Norvegia, dintre zecile de mii de tineri chemați în fiecare an pentru a susține un test competitiv, doar câteva mii sunt acceptați. Potrivit unei estimări, doar 15% sunt acceptați.
Majoritatea țărilor care au luat în considerare reintroducerea serviciului militar obligatoriu urmează acest „model scandinav”, scrie Euronews.