Carnea sintetică, interzisă în România
Carnea sintetică, interzisă în România! Un grup de parlamentari români a propus un proiect de lege, ce vizează reglementarea mai riguroasă a comerțului cu produse din carne. Inițiativa lor interzice vânzarea cărnii sintetice pe teritoriul țării. În plus, fiecare articol ce conține carne va trebui să fie etichetat cu informații referitoare la locul de creștere al animalului și la prețul de vânzare la ferma de proveniență.
Guvernul României a emis un punct de vedere în care își exprimă susținerea pentru adoptarea proiectului de lege cunoscut sub numele de „Legea cărnii și a produselor din carne”. Propunerea legislativă a fost înregistrată, anul precedent de un grup format din șapte senatori și deputați.
După ce Senatul României va adopta acest proiect de lege, el va fi supus la vot și în Camera Deputaților. Dacă proiectul de lege va fi aprobat și de către deputați, va merge spre promulgarea președintelui României și, ulterior, va fi publicat în Monitorul Oficial.
Ce prevede „Legea cărnii și a produselor din carne”?
Conform proiectului de lege, operatorii economici vor fi obligați să includă pe etichetă atât prețul de raft, cât și prețul de achiziție, atât pentru piața internă, cât și pentru cea externă. Se interzice comercializarea cărnii obținute în laborator din celule animale. Informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare va fi extinsă pentru a include specificarea țării de origine sau a locului de proveniență al ingredientului principal, după caz.
Termenul de „produs românesc” se definește ca fiind carnea și derivatele sale provenite în totalitate din fermele din România. Produsele de carne comercializate pe piața internă trebuie să includă în mod obligatoriu procentul de carne din compoziție. Dispozițiile legii se aplică și în cazul meniurilor și rețetelor de la restaurantele de tip pizzerie, fast-food și alte locații din industria alimentară, în care sunt utilizate ingrediente de bază împreună cu adaosuri.
Observațiile Executivului în legătură cu carnea sintetică
Potrivit Regulamentului (UE) 2015/2283, alimentele noi sunt definite ca fiind „alimentele care nu au fost produse sau utilizate înainte de 1997 și care provin din plante, animale, microorganisme, culturi celulare, minerale.”
Alimentele noi sunt obținute printr-un proces nou de producere, ce nu a fost utilizat pentru producerea de alimente înainte de 1997 și care duce la schimbări semnificative în compoziția sau structura alimentelor, ce le afectează valoarea nutritivă.
„Acestea pot fi categorii specifice de alimente rezultate din procese și practici de producție și tehnologii de ultimă generație care au la bază culturi de celule sau culturi de țesuturi obținute din animale, plante, microorganisme, ciuperci sau alge, sau care sunt izolate ori produse din acestea”, precizează reprezentanții Executivului.
Despre etichetare
„Referitor la dispozițiile privitoare la etichetarea originii cărnii și produselor din carne, prin efectul lor, acestea ar putea aduce atingere principiului liberei circulații a mărfurilor în cadrul Uniunii Europene (măsuri cu efect echivalent restricțiilor cantitative, potrivit art. 34 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene – TFUE), motiv pentru care acestea nu pot fi susținute decât dacă sunt justificate în temeiul art. 36 TFUE”, au explicat guvernanții.
Prin urmare, aceste excepții trebuie aplicate riguros. Ele trebuie să îndeplinească patru criterii esențiale:
- să fie implementate fără discriminare, să fie justificate de motive imperioase de interes public;
- să fie adecvate pentru atingerea scopului urmărit;
- să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestui scop (principiul proporționalității), astfel încât să nu devină un instrument de discriminare arbitrară sau de restricționare disimulată a comerțului între statele membre din UE.
Aceste aspecte sunt evaluate în cadrul unei analize de proporționalitate, responsabilitatea de a demonstra îndeplinirea acestor condiții revenind statelor membre din UE.