Potrivit Curții de Conturi Europene (ECA), Comisia Europeană trebuie să intensifice controalele asupra ajutoarelor de stat acordate în sprijinul redresării și al politicii industriale.
Comisia Europeană trebuie să intensifice controalele asupra ajutoarelor de stat
Comisia Europeană a reacționat prompt, permițând țărilor din UE să acorde ajutoare de stat la un nivel fără precedent în timpul crizelor recente. Cu toate acestea, Curtea de Conturi Europeană (ECA) semnalează că eforturile de monitorizare a acestor ajutoare, pe care statele membre le-au oferit companiilor, s-au redus.
În acest context, instituția subliniază necesitatea unei analize mai aprofundate privind necesitatea ajutoarelor de stat în sprijinul politicii industriale a UE.
„După criza generată de COVID-19 şi după invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană a relaxat rapid reglementările sale în materie de ajutor de stat, astfel încât ţările din UE să îşi poată sprijini companiile să se menţină pe linia de plutire.
Reversul monedei a fost însă că aceasta nu a mai putut asigura la aceeaşi capacitate supravegherea sprijinului”, se arată într-un nou raport al Curţii de Conturi Europene citat într-un comunicat al instituţiei.
Deși volumul ajutoarelor de stat a crescut semnificativ începând din 2020, informațiile de care dispune Comisia Europeană cu privire la măsurile adoptate de statele membre și la impactul acestora asupra concurenței sunt insuficiente. Mai mult, diversitatea normelor prin care statele membre pot oferi ajutoare de stat propriilor industrii poate afecta integritatea pieței unice a UE, deoarece resursele financiare disponibile variază considerabil de la o țară la alta, subliniază raportul.
Conform Curții de Conturi Europene (ECA), în general, acordarea ajutoarelor de stat companiilor este interzisă în UE, deoarece poate distorsiona concurența pe piața internă. Totuși, în anumite situații, intervenția statului poate fi justificată și chiar necesară.
Trei cadre pentru acordarea ajutoarelor de stat
Raportul menționează că, în ultimii ani, Comisia Europeană a implementat trei cadre temporare pentru ajutoarele de stat, menite să sprijine companiile afectate de crize: inițial în 2020, după declanșarea pandemiei de COVID-19; ulterior, în 2022, ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia; și, recent, în 2023, pentru a sprijini tranziția către Pactul verde european.
„UE nu trebuie să piardă din ochi ajutoarele de stat, pentru ca piaţa noastră internă să fie protejată şi să se asigure o concurenţă liberă şi echitabilă chiar şi pe timp de criză. Cetăţenii trebuie asiguraţi că ajutorul de stat este de fapt esenţial şi că soluţiile pe termen scurt nu ajung să dăuneze în cele din urmă pieţei noastre interne”, a declarat George Hyzler, membrul Curţii responsabil de acest audit, citat în comunicat.
Prin adoptarea primelor două cadre temporare de criză, Comisia Europeană a reacționat prompt la necesitățile statelor membre de a utiliza ajutoarele de stat pentru a aborda perturbările economice generate de pandemie și de invazia Ucrainei de către Rusia. Astfel, cheltuielile pentru ajutoarele de stat în UE au crescut semnificativ, aproape triplându-se, de la aproximativ 120 de miliarde de euro pe an înainte de criză, la peste 320 de miliarde de euro în 2020 și 2021.
În 2022, aceste cheltuieli s-au situat la aproape 230 de miliarde de euro, conform ECA. Totuși, instituția subliniază că condițiile privind direcționarea ajutoarelor de stat în contextul pandemiei nu au fost întotdeauna clar definite și nu s-au concentrat suficient pe sprijinul companiilor cele mai afectate.
CE a simplificat procedurile de examinare a notificărilor de ajutoare de stat
În plus, Comisia a simplificat procedurile de examinare a notificărilor de ajutoare de stat primite de la statele membre, ceea ce a dus la scurtarea perioadelor de evaluare. Cu toate acestea, o consecință negativă a acestui proces a fost că, în unele cazuri, Comisia a fost nevoită să ia decizii fără a avea la dispoziție informațiile suplimentare necesare referitoare la mecanismele de finanțare implementate ulterior.
În document se mai arată că piaţa internă nu poate funcţiona corect din cauza modului în care sunt acordate aceste ajutoare. Profită mai mult ţările bogate, în timp ce ţările mai sărace, pe listă aflându-se şi România din păcate, nu pot cheltui la fel de mult, ceea ce denaturează concurenţa echitabilă.
„Pe durata crizelor, Comisia şi-a redus şi monitorizarea ajutoarelor de stat şi nu a introdus o abordare structurată pentru detectarea cazurilor de ajutoare nenotificate.
În acelaşi timp, ajutorul de stat este utilizat din ce în ce mai mult pentru a sprijini realizarea obiectivelor de politică industrială, cum ar fi consolidarea independenţei strategice a UE şi tranziţia către o economie „zero net”. Drept urmare, UE se ghidează în prezent după un set complex de norme în materie de ajutoare de stat care nu sunt întotdeauna coerente sau care nu se sprijină pe analize economice suficiente.
Şi această situaţie compromite funcţionarea eficace a pieţei interne a UE, întrucât ţările mai bogate ar putea cheltui mai mult decât altele, denaturând astfel condiţiile de concurenţă echitabile”, se mai precizează în comunicat.
Auditorii subliniază că, în prezent, transparența cu privire la beneficiarii ajutoarelor de stat este insuficientă. Mai precis, statele membre nu oferă date complete și fiabile referitoare la ajutoarele efective pe care le acordă, ceea ce complică monitorizarea acestora de către Comisie.
Conform Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre au obligația de a notifica Comisiei orice intenție de a acorda ajutoare de stat, cu excepția cazurilor în care se aplică excepții. Comisia evaluează ulterior compatibilitatea acestui ajutor cu piața internă și decide dacă îl va aproba sau interzice. De asemenea, Tratatul stipulează că Executivul european trebuie să monitorizeze ajutoarele de stat din statele membre și să identifice cazurile de ajutoare potențial ilegale.
Entico Letta cere o abordare mai integrată la nivel european
Constatările auditorilor susțin apelul lui Enrico Letta din raportul său, care a solicitat o abordare mai integrată la nivel european în ceea ce privește politica industrială a UE, asigurându-se, totodată, că subvențiile dăunătoare nu compromit condițiile de concurență echitabile. Aceste observații sunt relevante și în contextul raportului privind competitivitatea UE realizat de Mario Draghi, având în vedere că întreprinderile europene concurează pe piețele globale cu firme sprijinite de stat din alte țări, în special din China, Japonia și SUA, explică documentul întocmit de ECA.
Raportul special nr. 21/2024, intitulat „Ajutorul de stat pe timp de criză – Răspunsul a fost rapid, dar există deficienţe în monitorizarea efectuată de Comisie şi incoerenţe în cadrul de sprijin al obiectivelor de politică industrială ale UE”, poate fi văzut pe site-ul Curţii.