De data aceasta, cererea de ajutor, care se referă, evident, la refugiații ucraineni soseşte din Germania și Polonia. Solicitarea a fost pusă negru pe alb într-o scrisoare pe care miniștrii de interne ai celor două țări, Nancy Faeser și Mariusz Kaminski, au trimis-o Comisiei Europene în urmă cu trei zile. În special celor doi comisari care se ocupă de această urgență: grecul Margaritis Schinas și suedeza Ylva Johansson, susține La Repubblica, într-un amplu material.

La bază se află o cerere economică: 1.000 de euro pentru fiecare refugiat găzduit, o cerere de ordin juridic: transport gratuit pentru a părăsi țara de „prima sosire, şi alta de ordin politic: deoarece readuce în joc faimosul plan pentru azil și migranți blocat de peste un an de unele guverne, precum cel polonez, și fondurile PNRR care au fost înghețate pentru Varșovia.

Summitul de la Bruxelles ar urma să aducă schimbări importante

Acesta este subiectul Consiliului European al Miniștrilor de Interne care se reunește luni la Bruxelles. Summitul va trebui să dea undă verde propunerii germano-polone, dar și să facă operaționale indicațiile formulate săptămâna trecută de Comisia Europeană. Orientarea Uniunii nu este cu siguranță una contrară. Este greu, după ce pentru prima dată în 20 de ani a făcut operațională Directiva de protecție temporară, să se opună apelului lansat de Berlin și de Varșovia. Mai mult, ponderea Germaniei în aceste evenimente nu este niciodată secundară. E drept că va trebui să existe o reflecție asupra dimensiunii ajutorului și a consecințelor politice, însă valul emoțional provocat de războiul din Ucraina continuă să fie un factor relevant.

Miercuri, Comisia a pus la dispoziție alţi 3,5 miliarde de euro. Aceasta va fi baza de la care vor începe astăzi discuția miniştri de interne ai ţărilor din interiorul UE, conştienţi de faptul că proiectul adus în atenția lor va necesita mult efort. Ideea, de fapt, este de a oferi la fiecare șase luni o mie de euro „forfait” pentru fiecare refugiat găzduit. Vorbim despre 4 milioane de refugiați. Numai că la fel de mare este şi numărul celor strămuți. Pe scurt, aceşti 3,5 miliarde de euro nu vor fi suficienţi. Cea mai mare pondere ar reveni Poloniei, care se apropie de trei milioane de refugiați și, prin urmare, ar primi trei miliarde de euro. Clasamentul țărilor cele mai implicate, potrivit comisarului Johansson, include și Austria, Cipru, Cehia și Estonia. „Evenimentele extraordinare – scriu cei doi miniștri – necesită măsuri extraordinare, este nevoie de un mod de gândire original și o mai mare coordonare operațională”.

Sistem de transport substanțial gratuit pentru refugiați

Mai există şi un al doilea punct care trebuie luat în considerare: transportul. Ceea ce practic ar fi un „stimulent” pentru redistribuirea de facto. Statutul de refugiat permite libera circulaţie în fiecare țară, nefiind prevăzută regula de „primă sosire”, care a împovărat în trecut Italia, Spania și Grecia. Ideea unei „redistribuiri” este inaplicabilă din punct de vedere legal. Așa că Berlinul și Varșovia cer să fie introdusă o formulă care să informeze („informarea și consilierea”) refugiații cu privire la posibilitatea de a pleca în altă țară și mai presus de toate că există un sistem de transport substanțial gratuit pentru aceste călătorii. „Platforma de solidaritate – se arată în scrisoare – ar trebui să sprijine gestionarea și organizarea sosirilor și definirea unor posibile acorduri privind un transport bine structurat al refugiaților în cadrul UE, folosind, acolo unde este posibil, nodurile de transport pentru a organiza călătorii cu trenul, autobuzul și avionul”.

Însă proiectul german și polonez nu este lipsit de consecințe pentru alte situații de urgență. Iar în scrisoare există o referire clară la „solidaritate în contextul sistemului nostru comun de azil”.

Dovadă de sprijin european concret față de Ucraina și cetățenii săi

Este clar că unele state membre, precum Italia, vor face un astfel de pas în schimbul garanțiilor privind Planul pentru azil și migranți, care de 18 luni este închis într-un sertar. Mai mult, fraza cu care se încheie apelul nu poate să nu amintească de ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani pe plajele italiene, spaniole sau grecești: „Considerăm că acum este momentul să dăm dovadă de sprijin european concret, nu numai pentru şi între statele membre, dar și față de Ucraina și cetățenii săi”.

În final, există un ultim aspect. Care nu este cuprins în mod oficial în scrisoare, dar care a devenit deja subiect de discuție în cadrul Comisiei. Și este vorba despre fondul de recuperare. Dacă, așa cum foarte probabil se va întâmpla, va fi acordat acest ajutor financiar, este posibil să se mențină în continuare fondurile PNRR înghețate pentru Polonia? O problemă sensibilă: acei bani au fost „suspendați” din cauza lipsei de respect pentru „statul de drept”, adică regulile de bază ale coexistenței democratice europene. Numai că în acest moment, va fi dificil să nu se deblocheze și acele fonduri. Iar asta nu va afecta și Ungaria?