Se dau 100 de milioane de dolari pentru Ucraina și țările vecine. România este pe listă
Acest ajutor concretizează asistența umanitară de urgență anunțată de premierul Fumio Kishida. De asemenea, ajutorul răspunde nevoilor urgente în adăposturi, sănătate și îngrijire medicală, apă, salubritate și igienă, alimente și protecția copilului atât în Ucraina, cât și în țările vecine.
Ajutorul vine prin intermediul a șase organizații internaționale și ONG-uri japoneze.
Ambasada Japoniei la București a declarat, citând un comunicat al Ministerului de Externe de la Tokyo, că Executivul japonez va continua să ofere sprijin și să fie alături de poporul ucrainean care se află în dificultate, în colaborare cu comunitatea internațională, printre care se numără și membrii G7.
Cum s-a repartizat ajutorul umanitar
Calea Europeană arată că ajutorul umanitar din partea Japoniei a fost împărțit, astfel:
- Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF): protecția copilului, sănătate și îngrijire medicală, WASH (apă, salubritate şi igienă), educație (1,792,800 USD pentru România)
- Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM): adăposturi, articole nealimentare, sănătate și îngrijire medicală (473,900 USD pentru România); Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (PAM): alimente (2 milioane USD pentru România, Republica Moldova, Slovacia; suma exactă pentru fiecare țară în parte încă nu a fost stabilită)
- Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (PAM): logistică (2 milioane USD pentru Ucraina și țările învecinate; suma exactă pentru România încă nu a fost stabilită)
- Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR): adăposturi, produse nealimentare, protecție (12,8 milioane USD pentru Polonia, România, Republica Moldova, Slovacia, Ungaria; suma exactă pentru fiecare țară în parte încă nu a fost stabilită)
Japonia vrea ca Rusia să-i dea înapoi insulele Kurile de Sud
În urma tensiunilor militare provocate de Rusia în Ucraina, autoritățile nipone și-au reiterat revendicările în disputa teritorială cu Moscova cu privire la insulele Kurile de Sud. Astfel, ministrul de Externe al Japoniei a spus că cele patru insule sunt „parte integrantă” a țării sale.
Așadar, cotidianul nipon Sankei Shimbun a informat că ministrul externe Yoshimasa Hayashi consideră cele patru insule drept „parte integrantă” a Japoniei. Anterior, prim-ministrul Fumio Kishida a folosit la rândul său sintagma respectivă.
Astfel, guvernul japonez a revenit la limbajul pe care predecesorul lui Kishida, Shinzo Abe, l-a evitat timp de 10 ani, într-o încercare de a ajunge la un acord cu liderul de la Kremlin.
Amintim că arhipelagul respectiv este situat între peninsula rusă Kamceatka şi principala insulă nordică a Japoniei, Hokkaido. Japonia a cedat aceste insule Uniunii Sovietice după ce a capitulat în al Doilea Război Mondial.
Tokyo revendică următoarele insule: Etorofu (Iturup în rusă), Kunashiri (sau Kunashir), Shikotan şi grupul Habomai pe linia care desparte Marea Ohotsk şi Oceanul Indian. Propuneri anterioare de restituire iniţială a două din cele patru insule disputate, ca soluţie intermediară, au fost respinse.
Abe renunţase la sintagma „parte integrală” a Japoniei în mandatul său pentru a semnala o poziţie mai flexibilă în disputa cu Rusia în speranţa unui progres major. Potrivit observatorilor, revenirea lui Kishida la vechiul limbaj arată că actualul premier abandonează această speranţă. Disputa continuă să împiedice încheierea unui tratat de pace între cele două state.
