Deși planul inițial prevedea o creștere cu 12% începând cu 1 ianuarie, inflația și constrângerile bugetare au forțat guvernul condus de Marcel Ciolacu să analizeze o amânare de opt luni și posibilitatea unei creșteri mai reduse.
Guvernul condus de Marcel Ciolacu a generat incertitudini în rândul pensionarilor
Dacă procentul de 12% ar fi aplicat, pensiile ar urma să crească proporțional cu valoarea actuală. Astfel, un pensionar cu o pensie de 1.281 lei ar primi o majorare de 153 lei, ajungând la 1.434 lei, în timp ce un pensionar cu o pensie de 5.500 lei ar avea o creștere de 660 lei, ajungând la 6.160 lei. Creșterea era calculată pe baza inflației de 10,2% înregistrată în 2023, la care s-ar fi adăugat 50% din creșterea venitului mediu brut.
Totuși, aceste calcule s-ar putea schimba semnificativ, având în vedere că ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a declarat că pensionarii vor afla cu certitudine nivelul indexării abia după aprobarea bugetului pe 2025.
Această strategie este motivată de constrângerile bugetare severe
Amânarea aplicării majorării pentru o perioadă de opt luni ar permite guvernului să realizeze o economie de aproximativ 13 miliarde de lei. În acest scenariu, pensiile ar putea fi indexate cu un procent mai mic de 12%, iar majorarea ar intra în vigoare de la 1 septembrie.
Această strategie este motivată de constrângerile bugetare severe, dar ar putea genera nemulțumiri în rândul pensionarilor care se confruntă deja cu presiuni financiare în contextul inflației ridicate.
România a trecut printr-o serie de reforme ale sistemului de pensii
România a trecut printr-o serie de reforme ale sistemului de pensii, influențate de factori demografici precum creșterea speranței de viață și scăderea natalității. Anterior, vârsta standard de pensionare era de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, însă schimbările demografice au impus ajustări pentru a asigura sustenabilitatea sistemului.
În acest context, indexarea pensiilor reprezintă o provocare majoră, deoarece presiunile economice și sociale obligă autoritățile să găsească un echilibru între sprijinirea pensionarilor și menținerea stabilității bugetare.
La rândul lui, ministrul Finanțelor a venit cu mai multe vești proaste pentru pensionari, spunând că exclude indexarea pensiilor. Tánczos Barna a vorbit miercuri despre ce cheltuieli taie statul în 2025.
„Este o povară prea mare și vrem să ne încadrăm în 7% deficit. Nu creștem TVA, nu venim cu alte taxe”, a susținut el, precizând și „creșterea economică care vine în 2025 poate crea premisele unei discuții despre indexări”, precizând că „la persoanele cu pensii foarte mici se va interveni punctual”.
