Când se vor indexa pensiile?
Kelemen Hunor a declarat miercuri seară că liderii coaliției își doresc indexarea pensiilor, însă, în prezent, nu sunt suficiente fonduri în buget pentru a susține această măsură.
”Toţi vrem indexarea pensiilor. Anul trecut a fost o recalculare şi o indexare foarte bună, zic eu, cu mici excepţii care pot fi corectate, dar astăzi am ajuns la limită. Nu putem creşte cheltuielile bugetare. Oricum, pentru bugetul pensiilor trebuie să punem în jur de 37, 38, 39 miliarde de lei ca să completăm bugetul pensiilor şi asta este viaţa, trebuie să facem acest efort”, a declarat el la Europa FM.
Liderul UDMR a subliniat că ”nu putem cheltui mai mult decât adunăm”. Acesta a explicat că, dacă se cheltuie mai mult, va fi necesar să se ia în continuare credite, ceea ce implică obținerea unor împrumuturi cu dobânzi mari, iar acest lucru nu își pot permite. Astfel, a continuat oficialul, ar trebui găsită o soluție pentru pensiile între 1.300 și 3.000 de lei.
”Dacă cheltuim mai mult, trebuie să luăm în continuare credite, trebuie să mergem să luăm, cu dobânzi mari, credite foarte scumpe, nu ne permitem. Şi de aceea am spus că în acest an ar trebui să găsim o soluţie pentru pensiile mici, pentru pensionari care au între 1.300 şi 3.000 de lei pensia lunară, să dăm măcar o singură dată, spre sfârşitul anului după septembrie, o singură plată, ceva completare la pensiile lor, one-off, să fie în 2025”, a spus acesta.
România are un „noroc chior” că și alte state europene se confruntă cu deficite mari
Kelemen Hunor a adăugat că ”în acest moment trebuie să vii cu cheltuielile bugetare în jos, cu deficitul bugetar în jos”. Potrivit lui, România are un „noroc chior” că și alte state europene se confruntă cu deficite mari și sunt nevoite să găsească soluții pentru reducerea cheltuielilor. În acest context, el a subliniat că România trebuie să reducă deficitul în următorii 7 ani.
”Norocul nostru că trebuie să reducem acest deficit în 7 ani, nu trebuie să aplici nicio terapie de şoc şi mai avem un noroc, chior, dacă vreţi, că, dintre statele membre ale Uniunii Europene, 20 de state au un deficit bugetar mare, mai mare decât 3%. Şi asta înseamnă că există un context economic prost pentru Uniunea Europeană, există un context politic nu prea favorabil în acest moment şi toată lumea trebuie să găsească soluţii pentru a mai reduce cheltuielile bugetare în momentul în care ar trebui să crească cheltuielile de apărare”, a spus el.
Ce se întâmplă cu pensiile și salariile din România
Tot miercuri, liderul UDMR a făcut un anunț semnificativ referitor la pensii și salarii, având în vedere contextul economic dificil cu care se confruntă România.
El a spus că deși salariile și pensiile reprezintă o prioritate, în lunile următoare România va trebui să plătească zeci de miliarde de lei doar pentru dobânzi. În acest sens, el a precizat că Ministerul de Finanțe trebuie să fie foarte atent și să calculeze cu grijă fiecare decizie financiară.
„Salariile şi pensiile sunt pe primul loc, dar în fiecare săptămână plătim un miliard de lei doar dobânzi, 51 de miliarde de lei în 2025 doar dobânzi. În 2026 vor fi 60 de miliarde de lei doar dobânzi. Suntem într-o situaţie foarte dificilă, trebuie să găsim o reformă structurală că altfel nu o să meargă şi trebuie să punem lucrurile în ordine în această ţară.
Ministerul de Finanţe are o responsabilitate în plus, dar deciziile sunt luate în Coaliţie, nu decide singur Tanczos, cum nu a decis singur Boloş”, a declarat acesta la TVR Info, adăugând că în 2024, au fost cheltuieli exagerate, în toate direcțiile.
Kelemen Hunor a anunțat că proiectul de buget va fi supus dezbaterii publice pe 28 și 29 ianuarie. Totodată, el a precizat că România trebuie să atingă un anumit nivel al deficitului în următorii șapte ani.
„Vom păstra toate investiţiile. Este o obligaţie asumată. În șapte ani trebuie să ajungem de la un deficit de 8,6% la 3%. Asta înseamnă că nu trebuie o terapie de şoc, poţi merge treptat. Noi trebuie să fim predictibili, începând cu acest an, şi am spus că reforma fiscală nu se face în 2025, că nu ai cum, ci trebuie pregătită astfel încât în 2026 lumea să ştie ce urmează.
Se pot reduce de la cheltuielile materiale, de funcţionare, vor fi blocate angajările, trebuie să creştem veniturile şi se poate. România este la 33-34%, media europeană este 46-47%, şi ar trebui să creştem cu 2-3 procente”, a explicat acesta.
Acesta a adăugat și că taxele și impozitele nu vor crește în 2025.
