ANAF a intensificat verificările asupra sumelor de bani transferate între rude, iar vicepreședintele instituției, Alexandru Drăghici, a explicat că doar sumele a căror proveniență nu poate fi demonstrată vor fi impozitate cu 70%.
Verificările ANAF și nevoia de documente justificative
Alexandru Drăghici a declarat că atâta timp cât contribuabilii pot dovedi proveniența sumelor de bani primite, acestea nu vor fi impozitate. Cu toate acestea, în cazul în care o persoană refuză să prezinte documentele justificative, nu poate fi crezută doar pe baza declarațiilor verbale.
„Atâta timp cât se demonstrează proveniența acelor sume, nimeni nu va impozita banii dați între rude. Doar sumele care nu pot fi justificate vor fi impozitate cu 70%.
Dar dacă un contribuabil refuză să pună la dispoziție documentele respective, din varii motive, nu putem să-l credem doar ce spune pe gură. Deci, trebuie să probăm”, a explicat Drăghici, potrivit HotNews.
El a precizat, de asemenea, că nu este adevărat că ANAF aplică un impozit de 70% pentru sumele primite prin Western Union de la rudele din străinătate. Potrivit acestuia, instituția este conștientă de realitățile economice și nu are astfel de practici.
Probleme de comunicare și percepția publică asupra ANAF
Vicepreședintele ANAF a subliniat că unele cazuri apărute recent în presă au fost generate de lipsa de comunicare, atât din partea organului de control, cât și din partea contribuabililor. Acesta a explicat că mulți dintre cei verificați refuză să furnizeze documentele necesare, iar ulterior realizează că ar fi evitat sancțiunile dacă ar fi oferit dovezile necesare.
Drăghici a adăugat că ANAF se confruntă cu o problemă majoră legată de dezinformare și fake news, menționând că instituția trebuie să își justifice constant activitatea în fața opiniei publice.
„Cred că cea mai mare provocare din activitatea noastră din ultima perioadă sunt fake news-urile și dezinformările legate de activitatea ANAF”, a afirmat el.
Un exemplu dat de Drăghici este cel al somației emise de inspectorii antifraudă, un formular existent încă din 2015, dar recent modificat pentru a fi aliniat noilor reglementări. Acesta a precizat că în presă s-a răspândit ideea că ANAF ar putea trimite oamenii la închisoare dacă nu răspund la somații, ceea ce este o interpretare greșită a situației.
Caz concret: impozitarea banilor primiți de la rude
Un caz recent analizat de avocata Luisiana Dobrinescu arată că ANAF poate considera veniturile primite între rude ca fiind nejustificate, chiar și atunci când acestea sunt explicate prin declarații notariale.
Într-un astfel de caz, o tânără a primit sume de bani de la tatăl său, provenite din dividende. Deși acesta a declarat oficial că i-a oferit fiicei sale banii, ANAF a solicitat documente suplimentare care să dovedească acest transfer. În absența acestora, instituția a decis impozitarea sumelor cu 70%, considerând că ar fi putut proveni din altă sursă.
„Fără a nega legitimitatea și interesul inspectorilor fiscali în a solicita astfel de documente, trebuie acceptat că între rude, pentru banii în numerar, rareori se întocmesc documente justificative.
Stabilirea situației de fapt trebuie așadar să aibă la bază probe caracteristice relației de rudenie, precum mesaje WhatsApp, declarații pe proprie răspundere ale părților implicate, declarații ale martorilor etc.”, a explicat Dobrinescu.
Aceasta a mai precizat că ANAF nu recunoaște întotdeauna sursa declarată a banilor, ceea ce creează probleme pentru persoanele verificate.
Cum pot evita contribuabilii astfel de probleme?
Pentru a evita situații similare, avocata Luisiana Dobrinescu recomandă utilizarea transferurilor bancare, însoțite de mențiuni clare privind destinația banilor. Ea a explicat că această metodă oferă o dovadă clară a tranzacțiilor și elimină riscul de a fi considerate venituri nejustificate.
În plus, aceasta a observat că, în ultimele luni, numărul persoanelor fizice supuse verificărilor ANAF a crescut semnificativ, iar această intensificare a controalelor este legată de dificultățile bugetare ale statului.
