În acest context, țara nordică și-a construit un arsenal substanțial. Dar, în afară de echipamentul militar, a declarat generalul Timo Kivinen, un factor crucial este faptul că finlandezii ar fi motivați să lupte.

„Cea mai importantă linie de apărare se află în capul fiecăruia, așa cum dovedește în prezent războiul din Ucraina”, a declarat Kivinen într-un interviu.

Finlanda nu a scos recrutarea militară obligatorie

Finlanda a purtat două războaie în anii 1940 împotriva Rusiei, cu care împarte o graniță de 1.300 de kilometri (810 mile). Cândva o țară nealiniată, ea solicită acum să se alăture alianței militare NATO, din cauza îngrijorărilor că Rusia ar putea invada așa cum a făcut-o cu Ucraina la 24 februarie.

De la cel de-al Doilea Război Mondial, Helsinki a menținut un nivel ridicat de pregătire militară.

„Ne-am dezvoltat în mod sistematic apărarea militară tocmai pentru acest tip de război care se poartă acolo (în Ucraina), cu o utilizare masivă a puterii de foc, a forțelor blindate și, de asemenea, a forțelor aeriene”, a declarat Kivinen, potrivit Reuters.

„Ucraina a fost o nucă greu de spart (pentru Rusia) și la fel va fi și Finlanda.”

Aproximativ 100.000 de finlandezi au fost uciși în timpul celor două războaie pe care Finlanda le-a purtat împotriva Uniunii Sovietice și a pierdut o zecime din teritoriul său.

Națiunea de 5,5 milioane de locuitori are un efectiv de trupe de război de aproximativ 280.000 de oameni, cu 870.000 de oameni antrenați ca rezerviști. Nu a abolit recrutarea militară pentru bărbați, așa cum au făcut multe alte națiuni occidentale după încheierea Războiului Rece.

Țara a investit constant în tehnică militară

De asemenea, a construit una dintre cele mai puternice artilerii din Europa și și-a făcut provizii de rachete de croazieră cu o rază de acțiune de până la 370 km (230 mile). Ea cheltuiește 2% din PIB pentru apărare, un nivel mai ridicat decât multe țări NATO.

În plus, țara are patru noi nave de război, precum și 64 de avioane de luptă F-35 de la gigantul american din domeniul apărării Lockheed Martin. Plănuiește, de asemenea, să comande până la 2.000 de drone, propriul echipament antiaerian de mare altitudine și construiește bariere la granița sa cu Rusia.

Aproximativ 82% dintre respondenții la un sondaj realizat la data de 18 mai de Ministerul Apărării din Finlanda au declarat că ar fi dispuși să participe la apărarea națională dacă Finlanda ar fi atacată.

Aderarea la NATO, un avantaj

Cu toate acestea, Kivinen a salutat decizia Finlandei de a solicita aderarea la NATO. Finlanda și Suedia se află în discuții cu Turcia pentru a rezolva opoziția acesteia din urmă față de candidaturile lor. Ankara a fost iritată de ceea ce consideră a fi sprijinul acordat de Helsinki și Stockholm militanților kurzi și de embargourile asupra armelor impuse Turciei.

Aderarea la NATO ar permite Finlandei să își sporească capacitatea de avertizare timpurie prin participarea la controlul comun al spațiului aerian al alianței, a declarat Kivinen. Finlanda ar beneficia, de asemenea, de disuasiunea de a face parte dintr-o alianță în care un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor membrilor săi, a spus el.

Cu toate acestea, a spus el, „principala responsabilitate pentru apărarea Finlandei va fi în continuare suportată de Finlanda”.