Apare un drum expres care este așteptat de români
Un drum expres la care visează toți românii dornici de vacanțe în Bulgaria, Grecia și Turcia, destinații care pot fi atinse ușor și terestru, are undă verde. Președintele PNL Giurgiu, Dan Motreanu, eurodeputat al grupului PPE din Parlamentul European, a declarat luni seară că va fi inițiată licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru Drumul Expres București-Giurgiu, care este o investiție evaluată la 300 de milioane de euro.
”Investiţiile în infrastructura rutieră şi feroviară sunt vitale pentru dezvoltarea unui judeţ. Compania Naţională de Investiţii Rutiere va lansa licitaţia pentru studiul de fezabilitate pentru Drumul Expres Bucureşti-Giurgiu”, a scris, luni seară, pe Facebook, Dan Motreanu.
Președintele PNL Giurgiu a confirmat că drumul de mare viteză va avea o lungime de 55 de kilometri și că valoarea proiectului este de 300 de milioane de euro. De asemenea, a menționat că proiectul este parte a Planului Investițional în Infrastructura de Transport pentru perioada 2020-2030.
”În prezent, se poate ajunge cu maşina de la Bucureşti la Giurgiu folosind DN 5, care tranzitează mai multe localităţi din judeţul Giurgiu. Viteza maximă admisă pentru maşini este de 120 de kilometri pe oră pe drumurile expres, 100 km/h pe drumurile naţionale europene (E) şi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri. De asemenea, lucrările pentru redeschiderea liniei de tren directe Bucureşti-Giurgiu s-au efectuat în proporţie de 95%”, a mai scris Motreanu.
Europarlamentarul PPPE, Dan Motreanu, a subliniat că acest proiect este deosebit de important pentru el și că a susținut cu tărie realizarea lui.
”Este un proiect la care ţin şi pentru realizarea căruia am pledat pe lângă Guvernul României, împreună cu parlamentarii PNL Giurgiu, Alexandru Andrei, Gabriela Horga şi Toma Petcu. Contractul a fost semnat în decembrie 2020, când Ministerul Transporturilor era condus de un reprezentant al PNL. În prezent se poate circula cu trenul între Bucureşti şi Giurgiu trecând prin Videle, adică un traseu de 118 kilometri, în loc de 74 de kilometri, cât era ruta directă. Un drum durează între două ore şi 40 de minute şi patru ore, în funcţie de tipul trenulului şi de durata de aşteptare în Videle”, a mai transmis Dan Motreanu.
La finalul anului 2023, România avea 997 de kilometri de autostradă
În altă ordine de idei, la finalul anului 2023, România avea 997 de kilometri de autostradă, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Lungimea reţelei de drumuri publice totaliza 86.388 de kilometri.
Lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 48 de kilometri, la sfârşitul anului 2023, iar reţeaua de drumuri publice avea o lungime totală de 86.388 km, împărţită astfel:
- 20,4% (17.677 km) drumuri naţionale;
- 40,6% (35.046 km) drumuri judeţene;
- 39,0% (33.665 km) drumuri comunale.
Referitor la tipul de acoperământ, distribuţia reţelei de drumuri publice era următoarea:
- 49,4% (42.692 km) drumuri modernizate, dintre care 94,2% cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu;
- 23,9% (20.671 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere;
- 26,7% (23.025 km) drumuri pietruite sau de pământ.
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, durata de serviciu depăşită era înregistrată la 27,5% din drumurile modernizate. La 39,4% din drumurile cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere.
Din totalul de 17.677 km de drumuri naţionale:
- 6.189 km (35%) reprezentau drumuri internaţionale;
- 997 km (5,6%) erau autostrăzi;
- 70 km (0,4%) drumuri expres.
2161 de kilometri sunt cu 4 benzi de circulație
În ceea ce priveşte numărul de benzi de circulaţie, 2.161 km (12,2%) aveau 4 benzi, 311 km (1,8%) aveau 3 benzi şi 37 km (0,2%) dispuneau de 6 benzi. Din totalul de 35.046 km de drumuri judeţene, 51,5% erau drumuri modernizate, iar dintre cele 33.665 km de drumuri comunale, 35,1% erau drumuri pietruite.
La data de 31 ianuarie 2023, reţeaua de cale ferată de folosinţă publică având în exploatare 10.611 km era structurată astfel: 10.515 km (99,1%) cu ecartament normal, 91 km (0,9%) cu ecartament larg şi 5 km cu ecartament îngust.
Densitatea liniilor ferate era de 44,5‰ la 1.000 km2 teritoriu. Cele mai mari densităţi au fost înregistrate în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3‰), regiunea Vest (60‰), regiunea Nord-Vest (47,8‰) şi regiunea Sud-Muntenia (43,8‰). La aceeaşi dată, lungimea liniilor principale era de 5.961 km, ceea ce reprezenta 56,2% din lungimea totală a liniilor de cale ferată aflate în exploatare, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
