Totuși, trebuie menționat faptul că doar 3,5% din piață reprezintă segmentul berii la draft, peste jumătate din consumul la nivelul țării fiind reprezentată de berea la PET. Deşi berea la halbă are o pondere redusă la nivel de piaţă, așa cum am menționat, scăderea TVA pentru berea la draft este un element care ar putea contribui la crearea unui context favorabil unei evoluţii pozitive pe mai multe paliere.

“Un posibil impact pozitiv s-ar putea resimţi deopotrivă la nivelul micilor producători de bere care folosesc în special acest tip de ambalaj, prin stimularea producţiei şi investiţiilor, la nivelul sectorului ospitalităţii, prin securizarea locurilor de muncă existente în HORECA şi, nu în ultimul rând, la nivelul bugetului statului, prin sporirea veniturilor, ca urmare a creşterii vânzărilor de bere la draft”, explică directorul general al Asociaţiei Berarii României, Constantin Bratu, potrivit Agerpres.

În acelaşi timp, el atrage atenţia asupra faptului că decizia de a scădea preţurile de vânzare pentru berea la draft, în conformitate cu noul nivel de TVA, aparţine în totalitate localurilor sau teraselor unde va fi servită berea. De asemenea, în opinia berarilor, scăderea TVA va crea premisele ca berea la halbă să redevină 'vedeta teraselor'.

“Având în vedere că instalaţiile la draft sunt gândite pentru fiecare brand în parte, astfel încât să ofere o experienţă completă consumatorilor, de la temperatura ideală de servire a unui anumit brand la paharul în care este servită, coroborat cu scăderea presiunii fiscale pentru acest sortiment, credem că se vor crea premisele ca berea la halba să redevină vedeta teraselor”, a declarat Constantin Bratu.

TVA de 9% doar pentru berea la draft

Unul dintre argumentele care apar în amendamentele admise ca parte a raportului Comisiei pentru buget din Camera Deputaţilor pentru aprobarea cu amendamente a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal arată faptul că aplicarea TVA de 9% pentru berea la draft va duce la generarea unor venituri bugetare superioare şi a unor noi locuri de muncă.

Potrivit acestui raport, aceeaşi cantitate de bere, respectiv 100.000 de hectolitri, vândută în zona de retail înseamnă 36 de milioane de lei (TVA 24%), iar în HORECA 90 de milioane de lei (TVA 9%), ceea ce va conduce, în primul caz, la venituri din TVA de 6,968 milioane de lei, iar în cel de-al doilea caz la peste 7,431 milioane de lei. De asemenea, în retail ar genera 63 de locuri de muncă, în timp ce în HORECA ar fi nevoie de 727 de noi joburi.

În plus, măsura va contribui la stimularea dezvoltării sectorului HORECA din România şi creşterea competitivităţii sale în raport cu alte state.

Doi ani de scădere

“După doi ani consecutivi de contracție accentuată a consumului având ca principală cauză presiunea fiscală, piața berii are nevoie mai mult ca oricând de o gură de oxigen”, spunea în luna martie Lucian Ghinea, președintele Asociației Berarii României. El preciza tot atunci că majorarea accizei la bere nu poate genera venituri mai mari la bugetul de stat, ci dimpotrivă – pe fondul contracției consumului, pierderile la bugetul de stat din TVA și alte taxe aferente producției de bere au depășit veniturile din acciză.

Potrivit datelor Asociației Berarii României producția de bere din România își menține caracterul național, peste 97% din berea consumată de români fiind produsă în continuare local. Mai mult, peste 70% din materiile prime agricole folosite pentru producerea berii provin din România.

Datorită acestei măsuri,dar în principal al vremii, marii producători de bere de pe plan local speră ca în acest an consumul să nu mai scadă. Anul trecut de exemplu volumul pieței berii a fost de 14,9 milioane de hectolitri, în scădere cu 8,6% față de cel înregistrat anul precedent. Asta după o scădere de 10% înregistrată în 2013 față de anul anterior. Dacă în 2013 consumul de bere pe cap de locuitor era de 81 de litri, anul trecut, consumul a coborât la 74 de litri.

Ziua internațională a berii

Chiar dacă berea are o tradiție veche în lume, ziua internațională a berii a început să fie sărbătorită abia în urmă cu 8 ani. Practic, începând din 2007, a fost celebrată ziua berii în prima vineri a lunii august, în oraşul american Santa Cruz, din statul California.

Tradiţia acestei zile a început când Jesse Avshalomov a convins patronul barului local să declare ziua de 5 august drept Zi a berii. Încă de la începuturile sale, acest eveniment, desfăşurat într-o zonă restrânsă la vestul Statelor Unite, a fost popularizat pentru a fi marcat ca o sărbătoare de nivel mondial. Astfel, în următorul an, a fost organizată o campanie de promovare în Marea Britanie şi în America de Sud.

Impactul mondial a avut loc în 2011, când a fost creat un site web, care a publicat argumente ce susţineau celebrarea Zilei internaţionale a berii. La început a fost folosit un hashtag pe Twitter, care a fost bine primit de către internauţi. Prin popularizarea pe reţelele de socializare, evenimentul a fost creat, de asemenea, şi pe Facebook. Toate aceste acţiuni au făcut posibilă, în 2011, organizarea a 276 de festivităţi în 138 de oraşe din 23 de ţări din întreaga lume, care au fost înregistrate pe pagina www.internationalbeerday.com.

Ziua internaţională a berii a crescut, de la un mic eveniment local la unul internaţional, sărbătorit în 2014, de pildă, în 207 oraşe, din peste 50 de ţări, de pe 6 continente, potrivit ww.lagaceta.com.ar.

Berea este o băutură alcoolică fermentată din cereale, caracterizată prin gustul amar şi compusă din 4 ingrediente principale: orz, drojdie, apă şi hamei. Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari.