Comisia Europeană ne cere să creștem vârsta de pensionare cât mai repede

Egalizarea vârstei de pensionare între bărbați și femei este unul din obiectivele prevăzute în PNRR.

La acest moment, vârsta de pensionare în România prevede limita de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei, însă aceste vârste trebuie să se egalizeze în următorii ani.

Cât despre pensiile magistraţilor, un alt subiect pentru care Comisia Europeană insistă puternic asupra autorităţilor de la Bucureşti, Consiliul Superior al Magistraturii a adresat a adresat o scrisoare Comisiei Europene în legătură cu proiectul de lege privind pensia de serviciu a magistraților.

CSM spune în scrisoare că „înţelege şi sprijină” iniţiativa legislativă care vizează eliminarea inechităţilor din cadrul sistemului, cu condiţia ca dispoziţiile legale avute în vedere să stabilească o perioadă de tranziţie sau o aplicare etapizată adecvată.

De asemenea, Consiliul își exprimă îngrijorarea în legătură cu modul de modificare a proiectului de act normativ, „care contravine atât recomandărilor formulate în cadrul mecanismului privind statul de drept, cât şi obiectivelor stabilite de Mecanismul de redresare şi rezilienţă, cu scopul de a garanta independenţa sistemului judiciar, sporind calitatea şi eficienţa acestuia”.

Potrivit CSM, este „imperativ” să se regândească metoda etapizată propusă prin stabilirea unor intervale raţionale de aplicare a noilor dispoziţii, astfel încât creşterea vârstei de pensionare, cu un minim de 12 ani, să se facă treptat, pe o perioadă mult mai lungă decât cea propusă, fără a afecta speranţa legitimă a beneficiarilor şi fără a crea situaţii discriminatorii între profesioniştii cu o vechime similară în sistemul judiciar, dar cu vârste biologice diferite.

Sistemul judiciar din România s-ar putea prăbuși din cauza pensionărilor

Potrivit Consiliului, în prezent, 20% din posturile de judecător şi 27% din posturile de procuror sunt deja vacante, cu perspective de creştere a procentelor la 40% şi 45% până la sfârşitul anului 2025, ceea ce ar duce la prăbuşirea sistemului judiciar din România, din cauza unui nou val de pensionări cauzate de modificările avute în vedere.

„În plus, riscul ca judecătorii şi procurorii în prima parte a carierei lor să părăsească sistemul judiciar ca urmare a demotivării este, de asemenea, crescut, având în vedere pierderea oricărei posibilităţi de a obţine o pensie de serviciu, astfel cum prevede legislaţia în vigoare. Interesul pentru o carieră în justiţie a scăzut în mod constant în ultimii ani. De exemplu, în 2022, din cele 580 de posturi scoase la concurs, 141 au rămas neocupate, deşi gradul de admitere necesar pentru a deveni magistrat a scăzut la şase din zece de la opt din zece.

O consecinţă evidentă va fi, de asemenea, în viitor, lipsa atractivităţii profesiei de judecător sau procuror. Pe termen lung, efectul indirect va fi slăbirea puterii judiciare şi dificultăţile în menţinerea sistemului de control şi echilibru impus de statul de drept. Credem cu tărie că astfel de modificări legislative ar trebui să se bazeze pe un dialog autentic care să includă toate puterile statului pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru a asigura statul de drept, independenţa justiţiei şi previzibilitatea legii”, se mai arată în scrisoare.